marți, 16 aprilie 2013

Obligatiile persoanelor juridice cu privire la modul de gestiune a documentelor



INSTRUCŢIUNI
privind activitatea de arhivă la creatorii şi deţinătorii de documente, aprobate de conducerea Arhivelor Naţionale prin Ordinul de zi nr. 217 din 23 mai 1996
Prezentele Instrucţiuni reglementează organizarea şi desfăşurarea întregii activităţi arhivistice, în
mod unitar, la nivelul tuturor creatorilor şi deţinătorilor de documente, în conformitate cu art. 5, pct. a,
din Legea Arhivelor Naţionale.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - Constituie izvoare istorice şi alcătuiesc Fondul Arhivistic Naţional al României
documentele, indiferent de suportul lor, create de-a lungul timpului de organele de stat, organismele
publice sau private, economice, sociale, culturale, militare şi religioase, precum şi de persoanele fizice.
Acestor documente statul le asigură protecţie specială, în condiţiile Legii Arhivelor Naţionale.
Art. 2. - Administrarea, supravegherea, după caz, şi protecţia specială a Fondului Arhivistic
Naţional al României se realizează de Arhivele Naţionale - unitate bugetară în cadrul Ministerului de
Interne. Atribuţiile acestora se exercită prin compartimentele specializate şi direcţiile judeţene ale
Arhivelor Naţionale.
Art. 3. - Persoanele juridice creatoare şi deţinătoare de documente răspund de evidenţa,
inventarierea, selecţionarea, păstrarea şi folosirea lor, în condiţiile prevederilor Legii Arhivelor
Naţionale.
Art. 4. - Persoanele juridice, creatoare şi deţinătoare de documente, au obligaţia de a înfiinţa
compartimente de arhivă, organizate în funcţie de complexitatea şi cantitatea arhivelor pe care le creează
sau le deţin. Desemnarea personalului însărcinat cu activitatea de arhivă, precum şi structura şi
competenţa compartimentelor de arhivă vor fi stabilite de conducerea unităţii creatoare şi deţinătoare de
documente, cu avizul de specialitate al Arhivelor Naţionale sau, după caz, al direcţiilor judeţene ale
Arhivelor Naţionale.
Fac excepţie de la aceste prevederi Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Externe,
Serviciul Român de Informaţii, Serviciul Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, alte organe
cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale.
Formarea, perfecţionarea şi atestarea personalului compartimentului de arhivă se realizează prin
Şcoala Naţională de Perfecţionare Arhivistică, contra cost.
Art. 5. - Atribuţiile personalului compartimentului de arhivă sunt:
a) iniţiază şi organizează activitatea de întocmire a nomenclatorului dosarelor, în cadrul unităţii
respective; asigură legătura cu Arhivele Naţionale, în vederea verificării şi confirmării nomenclatorului',
urmăreşte modul de aplicare a nomenclatorului la constituirea dosarelor;
b) verifică şi preia de la compartimente, pe bază de inventare, dosarele constituite; întocmeşte
inventare pentru documentele fără evidenţă (anexa nr. 2), aflate în depozit; asigură evidenta tuturor
documentelor intrate şi ieşite din depozitul de arhivă, pe baza registrului de evidenţă curentă (anexa nr.
3);
c) şeful compartimentului de arhivă este secretarul comisiei de selecţionare şi, în această calitate,
convoacă comisia în vederea analizării dosarelor cu termene de păstrare expirate şi care, în principiu, pot
fi propuse pentru eliminare ca fiind nefolositoare; întocmeşte formele prevăzute de lege pentru
confirmarea lucrării de către Arhivele Naţionale; asigură predarea integrală a arhivei selecţionate la
unităţile de recuperare;
d) cercetează documentele din depozit în vederea eliberării copiilor şi certificatelor solicitate de
cetăţeni pentru dobândirea unor drepturi, în conformitate cu legile în vigoare;
e) pune la dispoziţie, pe bază de semnătură, şi ţine evidenţa documentelor împrumutate
compartimentelor creatoare; la restituire, verifică integritatea documentului împrumutat; după restituire,
acestea vor fi reintegrate la fond;
f) organizează depozitul de arhivă după criterii prealabil stabilite, conform prevederilor Legii
Arhivelor Naţionale, menţine ordinea şi asigură curăţenia în depozitul de arhivă; solicită conducerii
unităţii dotarea corespunzătoare a depozitului (mobilier, rafturi, mijloace P.S.I. ş.a.): informează2
conducerea unităţii şi propune măsuri în vederea asigurării condiţiilor corespunzătoare de păstrare şi
conservare a arhivei;
g) pune la dispoziţia delegatului Arhivelor Naţionale toate documentele solicitate cu prilejul
efectuării acţiunii de control privind situaţia arhivelor de la creatori;
h) pregăteşte documentele (cu valoare istorică) şi inventarele acestora, în vederea predării la
Arhivele Naţionale, conform prevederilor Legii Arhivelor Naţionale.
Art. 6. - Creatorii şi deţinătorii de documente sunt obligaţi să comunice în scris, în termen de 30 de
zile, Arhivelor Naţionale sau, după caz, direcţiilor judeţene ale Arhivelor Naţionale, înfiinţarea,
reorganizarea sau oricare alte modificări survenite în activitatea instituţiei, cu implicaţii asupra
compartimentului de arhivă.
Art. 7. - Arhivele Naţionale şi direcţiile judeţene controlează aplicarea şi respectarea prevederilor
legislaţiei în vigoare, pe linia muncii de arhivă şi stabilesc măsurile ce se impun, potrivit legii.
CAPITOLUL II
Obligaţiile creatorilor şi deţinătorilor de documente
A. Evidenţa documentelor
Art. 8. - Creatorii de documente sunt obligaţi să înregistreze toate documentele intrate, ieşite ori
întocmite pentru uz intern
Art. 9. - înregistrarea documentelor se face la registratura generală, fie într-un singur registru de
intrare-ieşire, fie, concomitent, în mai multe, fără ca numerele de înregistrare date documentelor să se
repete.
Când creatorul de documente primeşte, emite şi întocmeşte pentru uz intern un număr mare de
documente, înregistrarea acestora se poate face şi la fiecare compartiment de muncă In această situaţie, la
registratura generală se înscrie numărul de înregistrare atribuit de expeditor şi denumirea
compartimentului la care se repartizează spre înregistrare şi rezolvare.
Înregistrarea documentelor se efectuează cronologic, în ordinea primirii lor.
Înregistrarea documentelor începe de la l ianuarie şi se încheie la 31 decembrie ale fiecărui an.
La înregistrarea documentelor se vor preciza următoarele clemente: numărul de înregistrare, data
înregistrării, numărul şi data documentului date de emitent, numărul filelor documentului, numărul
anexelor, emitentul, conţinutul documentului în rezumat, compartimentul căruia i s-a repartizat, data
expedierii, modul rezolvării, destinatarul, numărul de înregistrare al documentului la care se conexează şi
indicativul dosarului după nomenclator, care se va stabili şi completa în registru după rezolvarea
documentului.
Documentele care se referă la aceeaşi problemă se conexează la primul document înregistrat; în
dreptul fiecărui document conexat se trece, în rubrica corespunzătoare, numărul de înregistrare al
documentului la care se face conexarea.
Documentele expediate din oficiu şi cele întocmite pentru uz intern se înregistrează ca şi
documentele intrate, completându-se coloanele adecvate.
In cazul documentelor expediate ca răspuns, acestea vor primi numărul de înregistrare al
documentului la care se răspunde.
B. Gruparea documentelor în dosare
Art. 10. - Anual, documentele se grupează în dosare, potrivit problemelor şi termenelor de păstrare
stabilite prin nomenclatorul dosarelor.
a) întocmirea nomenclatorului dosarelor
Art. 11. - Nomenclatorul dosarelor se întocmeşte de către fiecare creator pentru documentele
proprii, după modelul din anexa nr. 1.
Nomenclatorul se întocmeşte sub forma unui tabel în care se înscriu, pe compartimente de muncă,
categoriile de documente grupate pe probleme şi termene de păstrare.
In prima rubrică a nomenclatorului se trec denumirile compartimentelor de muncă, în ordinea în
care figurează în schema de organizare a creatorului, şi se numerotează cu cifre romane. 3
In rubrica a doua se trec subdiviziunile compartimentelor de muncă şi se numerotează cu litere
majuscule.
In rubrica a treia se trece, în rezumat, conţinutul documentelor ce constituie dosarul, fiecare dosar
numerotându-se cu cifre arabe, începând cu nr. l la fiecare compartiment de muncă.
In nomenclator se trec şi registrele, cartotecile, condicile şi alte materiale preconstituite
Cifra romană, litera majusculă şi cifra arabă formează indicativul dosarului. Acesta poate fi format
numai din litera majusculă şi cifra arabă sau numai din cifra arabă, dacă creatorul are ca părţi
componente numai compartimente de muncă fără subdiviziuni sau nici compartimente de muncă.
La înregistrarea documentelor, indicativul dosarului va figura în registrul de intrare-ieşire, la
rubrica rezervată acestuia, ca şi pe fiecare document în parte.
In rubrica a patra a nomenclatorului se înscrie termenul de păstrare. Stabilirea lui se face ţinânduse seama de legile în vigoare, de importanţa practică pentru activitatea creatorului de documente şi, în
mod deosebit, de importanţă ştiinţifică a informaţiilor pe care !e conţin documentele.
In dreptul grupelor de documente care se păstrează permanent se trece cuvântul „permanent"
(prescurtat „P"), iar pentru acelea care se păstrează temporar, cifra arabă care reprezintă numărul anilor
cât se păstrează (l, 3, 5, K) etc.). Dacă termenul de păstrare al unor grupe de documente nu poate fi
stabilit cu certitudine, în momentul întocmirii nomenclatorului, sau dacă există motive să se presupună
că, în anumite conjuncturi, informaţiile documentelor pot avea importanţă ştiinţifică, lângă termenul de
păstrare temporară se menţionează „C.S." (comisie de selecţionare). La expirarea termenului de păstrare,
aceste documente vor fi analizate de comisia de selecţionare şi, după caz, pot fi propuse pentru eliminare
sau reţinute permanent.
Intr-un dosar se grupează documente referitoare la aceeaşi problemă, cu acelaşi termen de păstrare.
In cazul aceloraşi genuri de documente, întocmite pe perioade de timp diferite şi, respectiv, cu, termene
de păstrare diferite (planuri, dări de seamă lunare, trimestriale, anuale s.a.), se constituie dosare separate,
pentru fiecare termen de păstrare.
Art. 12. - Nomenclatorul dosarelor nu se modifică anual, ci numai atunci când se produc schimbări
în structura creatorului de documente. Dacă se înfiinţează noi compartimente de muncă sau subdiviziuni,
nomenclatorul se completează cu denumirea acestora şi cu dosarele nou create. In cazul
compartimentelor de muncă sau subdiviziunilor lor care îşi dezvoltă activitatea creând alte grupe de
documente decât cele prevăzute iniţial, nomenclatorul se completează cu noile dosare.
Art. 13. - Şeful fiecărui compartiment răspunde de întocmirea proiectului de nomenclator pentru
documentele specifice compartimentului respectiv. Aceste proiecte se centralizează de şeful
compartimentului de arhivă şi se înaintează, în două exemplare, spre aprobare şi confirmare.
Art. 14. - Nomenclatorul se aprobă de către conducerea unităţii creatoare de documente şi se
confirmă, la nivel central, de Arhivele Naţionale şi, la nivel local, de direcţiile judeţene ale Arhivelor
Naţionale.
Art. 15. - După confirmare, nomenclatorul va fi difuzat la toate compartimentele, în vederea
aplicării lui.
b) Constituirea dosarelor
Art. 16. - După rezolvarea lor, documentele se grupează în dosare, potrivit nomenclatorului şi se
predau la compartimentul de arhivă, în al doilea an de la constituire.
Art. 17. - In vederea predării dosarelor la compartimentul de arhivă se efectuează următoarele
operaţiuni:
• documentele cuprinse în dosar se ordonează cronologic sau, în cazuri speciale, după alte
criterii (alfabetic, geografic etc.); când în constituirea dosarului se foloseşte ordinea cronologică, actele
mai vechi trebuie să se afle deasupra şi cele mai noi dedesubt;
• se îndepărtează acele, clamele, agrafele metalice, filele nescrise, dubletele.
• documentele din fiecare dosar se leagă în coperte de carton, în aşa fel încât să se asigure citirea
completă a textului, datelor şi rezoluţiilor;
• dosarele nu trebuie să aibă mai mult de 250 - 300 file; în cazul depăşirii acestui număr, se
constituie mai multe volume ale aceluiaşi dosar;
• filele dosarelor se numerotează în colţul din dreapta sus, cu creion negru; în cazul dosarelor
compuse din mai multe volume, filele se numerotează începând cu numărul l pentru fiecare volum; 4
• pe coperta dosarului se înscriu: denumirea unităţii şi a compartimentului creator, numărul de
dosar din inventar, anul, indicativul din nomenclator, datele de început şi de sfârşit, numărul de file,
volumul şi termenul de păstrare;
• pe o foaie nescrisă, adăugată la sfârşitul dosarului, sau pe prima pagină nescrisă a registrelor şi
condicilor, lucrătorul de Ia compartimentul creator al dosarului face următoarea certificare: „Prezentul
dosar (registru, condică) conţine ... file", în cifre şi , între paranteze, în litere, după care semnează şi pune
data certificării.
C. Inventarierea dosarelor. Predarea la compartimentul de arhivă
Art. 18. - Dosarele se depun la compartimentul de arhivă pe bază de inventare, întocmite după
modelul prezentat în anexa nr. 2. Inventarul cuprinde toate dosarele cu acelaşi termen de păstrare, create
în cursul unui an, de către un compartiment de muncă. Astfel, fiecare compartiment va întocmi atâtea
inventare câte termene de păstrare sunt prevăzute în nomenclator, la compartimentul respectiv.
In cazul dosarelor formate din mai multe volume, în inventar fiecare volum va primi un număr
curent distinct.
Art. 19. - Inventarele se întocmesc în 3 exemplare pentru documentele nepermanente şi în 4
exemplare pentru documentele permanente, dintre care un exemplar rămâne la compartimentul care face
predarea, iar celelalte se depun o dată cu dosarele la compartimentul de arhivă.
Art. 20. - Dosarele neîncheiate în anul respectiv, ca şi cele care, din motive justificate, se opresc la
compartimentele de muncă, se trec în inventarul anului respectiv, cu menţionarea nepredării lor; în
momentul predării lor ulterioare, în inventar se va menţiona acest lucru.
Art. 21. - Dosarele care cuprind acte din mai mulţi ani se vor inventaria la anul de început,
menţionându-se în inventar datele extreme.
Art. 22. - In ce priveşte completarea rubricii „Conţinutul dosarului", se vor preciza genurile
(corespondenţa, sinteze, rapoarte, memorii, ordine etc.) de documente, emitentul, destinatarul, problema
sau problemele conţinute şi, după caz, perioada la care se referă.
Art. 23. - Constituirea dosarelor, inventarierea şi predarea lor intră în obligaţia compartimentelor
creatoare de documente. Predarea la arhiva generală se face conform unei programări prealabile, stabilită
de comun acord între cele două compartimente (predător şi primitor).
Art. 24. - La preluare, compartimentul de arhivă verifică fiecare dosar, urmărind respectarea
modului de constituire a dosarelor şi concordanţa între conţinutul acestora şi datele înscrise în inventar.
In cazul constatării unor neconcordanţe, ele se aduc la cunoştinţă compartimentului creator, care
efectuează corecturile ce se impun.
Art. 25. - Evidenţa dosarelor şi a inventarelor depuse la compartimentul de arhivă se ţine în
registrul de evidenţă curentă, conform modelului prevăzut în anexa nr. 4. In cazul în care compartimentul
de arhivă păstrează şi alte fonduri arhivistice, în registrul de evidenţă curentă se deschide câte o partidă
pentru fiecare fond.
Art. 26. - In registrul de evidenţă curentă, la capitolul „Preluări", se trec, în ordinea preluării, toate
inventarele dosarelor preluate; fiecare inventar se trece separat, sub un alt număr de ordine.
Pentru fiecare inventar se notează:
• numărul de ordine al inventarului:
• data preluării documentelor din inventarul respectiv;
• denumirea compartimentului de la care provine inventarul;
• datele extreme ale documentelor;
• totalul dosarelor din inventar:
• totalul dosarelor primite efectiv în arhivă din inventarul respectiv:
• numărul dosarelor lăsate la compartiment şi depuse ulterior.
Se va înscrie numărul din inventar al fiecărui dosar reţinut de compartiment.
La capitolul „Ieşiri" se trec:
• dala ieşirii dosarelor din evidenţă:
• unde s-a predat;
• denumirea, numărul şi data actului pe baza căruia au fost scoase din evidenţă;
• totalul dosarelor ieşite. 5
Art. 27. - Scoaterea dosarelor din evidenţa arhivei se Tace cu aprobarea conducerii creatorilor sau
deţinătorilor de documente şi cu confirmarea Arhivelor Naţionale, în urma selecţionării, transferului către
altă unitate deţinătoare sau ca urmare a distrugerii provocate de evenimente neprevăzute.
Art. 28. - Dosarele sunt scoase din evidenţa arhivei pe baza unuia din următoarele acte. după caz.:
• proces-verbal de selecţionare (conform anexei nr. 5);
• proces-verbal de predare-preluare (conform anexei nr. 6);
• proces-verbal de " constatare a deteriorării complete a documentelor sau a lipsei
acestora.
Documentele deteriorate vor fi scoase din evidenţă în urma propunerii comisiei de selecţionare,
aprobată de conducerea unităţii creatoare sau deţinătoare şi confirmată de Arhivele Naţionale.
D. Selecţionarea documentelor
Art. 29. - In cadrul fiecărei unităţi creatoare şi deţinătoare de documente funcţionează câte o
comisie de selecţionare, numită prin decizia sau ordinul conducătorului unităţii respective.
Ari. 30. - Comisia de selecţionare este compusă din preşedinte, secretar şi un număr impar de
membri, numiţi din rândul specialiştilor proprii, reprezentând principalele compartimente creatoare de
arhivă.
Şeful compartimentului de arhivă este de drept secretarul comisiei de selecţionare.
Art. 31. - Anual sau ori de câte ori este nevoie, la sesizarea secretarului, preşedintele convoacă
comisia de selecţionare.
Secretarul prezintă comisiei inventarele dosarelor cu termene de păstrare expirate.
In aprecierea importanţei documentelor, comisia de selecţionare are în vedere respectarea
termenelor de păstrare a documentelor, prevăzute în nomenclatorul dosarelor, acordând o atenţie
deosebită celor care au, pe lângă termenul de păstrare, menţiunea „C.S.".
Când comisia de selecţionare constată greşeli de încadrare a documentelor la termenele de păstrare
sau stabileşte ca unele din acestea să fie păstrate permanent, ele se trec în inventarele corespunzătoare
termenului lor de păstrare, la anul şi compartimentul de muncă respectiv.
La încheierea lucrărilor, comisia întocmeşte procesul-verbal model anexa nr. 5, care se înaintează
spre aprobare conducerii unităţii.
Art. 32. - Comisia efectuează selecţionarea atât a documentelor create de unitatea respectivă, cât şi
a celor create de alte unităţi şi păstrate în depozitul unităţii.
Art. 33. - Inventarele dosarelor propuse de comisia de selecţionare spre a fi eliminate, însoţite de
procesul-verbal aprobat de conducerea unităţii şi de inventarul documentelor permanente create în
perioada pentru care se efectuează selecţionarea (câte un exemplar)
se înaintează, cu adresă înregistrată, pentru confirmare, la Arhivele Naţionale, în cazul unităţilor
centrale, sau la direcţiile judeţene ale Arhivelor Naţionale, în cazul unităţilor locale
Art. 34. - Arhivele Naţionale sau direcţiile judeţene pot hotărî păstrarea permanentă a unor dosare,
chiar dacă. potrivit nomenclatorului, acestea au termene de păstrare temporară.
Art. 35. - Documentele se păstrează, în ordine, pe rafturi pentru a fi verificate de organele de
control ale Arhivelor Naţionale, în vederea confirmării lucrării de selecţionare. Matricele sigilare (sigilii,
ştampile, parafe), confecţionate din metal, cauciuc sau orice alte materiale, se inventariază, în ordinea
dării lor în folosinţă, într-un registru, după modelul prezentai în anexa nr. 6.
Art. 36. - Selecţionarea matricelor sigilare scoase din uz se efectuează de către comisiile de
selecţionare, pe bază de proces-verbal însoţit de inventar, cu confirmarea Arhivelor Naţionale.
Aprecierea valorii istorice a matricelor sigilare scoase din uz se face indiferent de suportul
acestora, întrucât la stabilirea valorii se au în vedere şi alte elemente: însemnele şi înscrisul din câmpul
sigilar, valoarea artistică, frecvenţa s.a.
E. Ordonarea, inventarierea şi selecţionarea documentelor secrete de stat
Art. 37. - Documentele secrete de stat se înregistrează manipulează, studiază si păstrează potrivit
actelor normative în vigoare privind apărarea secretului de stat.
Art. 38. - Gruparea în dosare, inventarierea şi selecţionare! se fac potrivit prezentelor Instrucţiuni,
cu următoarele precizări:
• gruparea documentelor în dosare se face pe baza nomenclatorului, în care se cuprind şi
categoriile de documente din listele de date şi informaţii secrete de stat. 6
• gruparea documentelor secrete în dosare se face separat de cele nesecrete;
• documentele secrete de serviciu şi nesecrete, care fac corp comun cu documentele secrete de
stat (situaţii, grafice, schiţe, labele) şi care nu pot fi separate, vor intra în componenţa dosarului cu
documente secrete de stat;
• gruparea documentelor secrete de stat în dosare, legarea acestora, numerotarea filelor şi
certificarea se fac în anul următor creării lor, la compartimentul special, urmând a se preda
compartimentului de arhivă, pe bază de inventare, la expirarea caracterului secret. Păstrarea şi
selecţionarea lor la compartimentul de arhivă se fac în acelaşi mod ca la documentele nesecrete.
Art. 39. - Documentele secrete de stat care îşi păstrează acest caracter şi după expirarea termenului
de păstrare prevăzut în nomenclator se selecţionează la compartimentul special de către o comisie de
selecţionare având în componenţă persoane care au acces ia date, informaţii şi documente secrete de stat.
Şeful compartimentului special va face parte din această comisie.
La selecţionarea documentelor secrete de stat se vor respecta prevederile prezentelor Instrucţiuni.
F. Operaţiuni arhivistice la documentele neconstituite pe probleme şi termene de păstrare
Art. 40. - Documentele care se găsesc în arhivă neconstituite conform nomenclatorului se
ordonează, inventariază şi selecţionează a compartimentul de arhivă. In acest sens se au în vedere:
• determinarea apartenenţei la fond (fondarea), ţinându-se seama de
denumirea destinatarului, ştampila de înregistrare, rezoluţie sau note tergale conţinutul
actului;
• ordonarea documentelor în cadrul fondului, după un criteriu stabilit (pe am
şi compartimente de muncă, iar în cadrul compartimentului, pe probleme; pe
compartimente şi ani, iar în cadrul anului pe probleme, alfabetic s.a.).
 In cazul în care un dosar cuprinde documente din mai mulţi ani se ordonează la anul cel mai vechi
al dosarului, fără a se lua în consideraţie datele documentelor anexate.
Numerotarea dosarelor se face începând cu numărul 1, pe fiecare an.
Art. 41. - In carul în care documentele nu sunt constituite în dosare (foi volante), fondarea se
efectuează după criteriile amintite mai sus. Ordonarea documentelor se execută după criteriul cronologic,
iar apoi se grupează pe probleme, în dosare. Constituirea dosarelor se va face conform art. 17:
• inventarierea dosarelor, registrelor etc. se întocmeşte pe ani, indiferent de termenul de
păstrare;
• selecţionarea se efectuează de către comisia de selecţionare pe baza inventarului. Comisia de
selecţionare cercetează dosarele, poziţie cu poziţie, stabilind unităţile arhivistice care se elimină şi cele
care se reţin, acestea prezentând importanţă ştiinţifică şi practică.
Pentru unităţile arhivistice care se propun a fi eliminate se întocmeşte un proces-verbal în care se
menţionează anul creării documentului şi numărul curent al unităţii arhivistice din inventar.
Art. 42. - Pe parcursul ordonării documentelor fără evidenţe, aflate în depozitul de arhivă, se
separă documentele de acelaşi fel, cu termene de păstrare 1 - 5 ani (boniere, chitanţiere, fişe de pontaj,
condici de prezenţă), în vederea eliminării lor globale, cu ocazia selecţionării, la expirarea termenului de
păstrare. Inventarele vor cuprinde: numărul curent, categoria de documente, anii extremi, cantitatea (în
metri lineari sau unităţi arhivistice), poziţia din nomenclator şi termenul de păstrare.
G. Folosirea documentelor
Art. 43. - Documentele din Fondul Arhivistic Naţional pot fi folosite pentru cercetare ştiinţifică,
rezolvarea unor lucrări administrative, informări, documentări, eliberarea unor copii, extrase, certificate.
Documentele din Fondul Arhivistic Naţional pot fi consultate, la cerere, de către cetăţeni români şi
străini, după 30 de ani de la crearea lor. Pentru documentele la care nu s-a împlinit acest termen,
cercetarea se poate face numai cu aprobarea conducerii unităţii creatoare sau deţinătoare.
Art. 44. - Creatorii şi deţinătorii de documente sunt obligaţi să elibereze, potrivit legii, la cererea
persoanelor fizice sau juridice, certificate, copii şi extrase după documentele pe care le creează şi le deţin, 7
chiar dacă nu au îndeplinit termenul de 30 de ani, dacă acestea se referă la drepturi care îl privesc pe
solicitant, cum sunt: vechimea în muncă, studii, drepturi patrimoniale.
Art. 45. - Certificatul trebuie să cuprindă o expunere exactă şi clară a datelor rezultate din
documente, care sunt în directă legătură cu obiectul cererii. Se vor indica numai datele existente, fără să
se întregească perioadele pentru care nu există documente. Perioadele pentru care lipsesc documente sau
nu se găseşte înscris numele solicitantului se vor menţiona în adresa de expediere a certificatului. In
certificat se vor indica denumirile documentelor din care s-au extras elementele necesare întocmirii
certificatului şi, apoi, datele cuprinse în aceste documente
In certificate nu vor fi expuse concluzii personale sau generalizări în legătură cu conţinutul
documentelor cercetate.
In certificat datele se expun în ordinea cronologică.
Redactarea certificatului se face pe baza unui referat scris pe cerere, cu cerneală, întocmit, datat şi
semnat de persoana care a făcut cercetarea.
Referatul trebuie să cuprindă denumirea fondului cercetat şi cotele unităţilor arhivistice cercetate
(anul şi numărul din inventar).
Art. 46. - In cazul în care, la cererea petiţionarului sau din dispoziţia conducerii unităţii creatoare
sau deţinătoare, recercetându-se documentele, se găsesc noi date, se poate elibera fie un nou certificat,
menţionându-se ca îl completează pe cel anterior, cu indicarea numărului şi datei de emitere a
precedentului, fie se poate emite un nou certificat, menţionându-se toate datele, inclusiv cele din
certificatul anterior, care se va anula şi retrage; noul certificat va primi alt număr de înregistrare.
Art. 47. - In cazul în care în arhivă nu se găsesc date cu privire la obiectul cererii, aceasta situaţie
se comunică în scris solicitantului; dacă se cunoaşte unitatea deţinătoare a documentelor ce fac obiectul
cererii, cererea în original se trimite spre rezolvare respectivei unităţi, comunicându-i-se şi solicitantului
acest lucru.
In textul certificatului nu sunt admise ştersături sau completări printre rânduri. Persoana care a
întocmit referatul şi şeful său ierarhic poartă răspunderea asupra exactităţii datelor comunicate.
Copiile sau extrasele se certifică sau, după caz, se legalizează de unitatea care le eliberează.
Certificatele, copiile si extrasele se eliberează personal solicitantului ori împuternicitului său legal
sau se expediază prin poştă.
Diplomele, certificatele de studii, actele de stare civilă sau alte acte originale personale aflate în
dosar se restituie titularului, sub semnătură, reţinându-se la dosar o copie certificată de responsabilul
arhivei.
Evidenţa cererilor se ţine pe bază de fişe întocmite pentru fiecare solicitant în parte. Fişa va
cuprinde: numele şi prenumele solicitantului, numărul şi data de înregistrare a cererii. Fisele se
ordonează alfabetic. In cazul în care dotarea permite, să se creeze un subsistem arhivistic computerizat de
evidenţă şi regăsire a cererilor şi actelor eliberate.
Art. 48. - Scoaterea documentelor din depozitul de arhivă, pentru cercetare, se consemnează întrun registru de depozit, conform anexei nr. 8. In locul dosarului scos pentru cercetare se va introduce în
raft o fişă de control, conform anexei nr. 9; fişa se va anula la rearhivarea dosarului.
II. Ordonarea, inventarierea, selecţionarea şi valorificarea documentelor tehnice şi de
înregistrare tehnică
Art. 49. - Prin documente tehnice şi de înregistrare tehnică, în spiritul Legii Arhivelor Naţionale,
se înţelege: totalitatea actelor purtătoare de informaţie tehnică sau produse ale acţiunii de înregistrare
tehnică pe suporţi magnetici, fotosensibili sau din hârtie tratată special etc.
Art. 50. - Prevederile acestui capitol se aplică în cazurile speciale ale arhivelor tehnice şi de
înregistrare.
Art. 51. - Documentele tehnice şi de înregistrare, indiferent de natura informaţiilor, a suportului
sau a scrisului, se înregistrează Ia intrarea, crearea sau ieşirea lor, după caz.
înregistrarea se poate face fie pe bază de registru de intrare-ieşire, fie pe calculator, într-un fişier
special, fie prin alte mijloace moderne de înregistrare, într-o registratură generală, ori pe compartimente,
cu condiţia asigurării regăsirii rapide a documentelor în circulaţia lor de la intrare/creare la
ieşire/arhivare. 8
Art. 52. - O dată înregistrat, documentul poate deveni o piesă într-un grupaj sau temei pentru
crearea unei unităţi arhivistice, noţiune definibilă prin totalitatea documentelor care se referă la o
problemă dată şi se constituie ca unitate de păstrare.
Art. 53. - Unităţile arhivistice constituite de compartimentele de lucru (servicii, birouri,
laboratoare etc.) se predau Ia arhivă în al doilea an după crearea lor sau în al doilea an după ce procesul
tehnic, pentru care au fost întocmite, a fost încheiat.
Predarea se face pe bază de proces-verbal (anexa nr. 3) şi inventare (anexa nr. 2).
Art. 54. - Intrările, ca şi ieşirile din gestiunea arhivei, se consemnează în registrul de evidenţă
curentă, întocmit conform modelului prevăzut în anexa nr. 4.
Art. 55. - Lucrătorii de arhivă au răspundere civilă şi penală pentru documentele pe care le au în
gestiune.
Prelucrarea arhivistică
Art. 56. - întreaga activitate desfăşurată asupra documentelor tehnice şi de înregistrare se
realizează cu respectarea principiilor generale - „unitatea fondurilor", „respectul faţă de creatorul de fond
şi sistemul său de organizare" şi „drepturile comunităţilor locale asupra documentelor proprii" - precum
şi a celor specifice arhivelor tehnice şi de înregistrare: „compatibilitatea sistemelor" şi prioritatea
conservării asupra tuturor celorlalte principii, criterii, modalităţi.
In acest sens, toate documentele create de o societate, instituţie, familie sau persoană fizică
(fonduri arhivistice), ori selecţionate de o instituţie, familie sau persoană fizică (colecţie) trebuie să se
păstreze într-un singur loc, sub o singură gestiune şi prelucrare (principiul unităţii fondurilor).
In acelaşi timp, este necesar să se respecte succesiunea unităţilor arhivistice în fond (sau colecţie),
potrivit sistemului de organizare dat de creator (principiul respectului faţă de creator).
Totodată, fondurile şi colecţiile arhivistice se impun a fi păstrate în zona geografică în care au fost
create (principiul dreptului comunităţilor locale).
Pe de altă parte, având în vedere că arhivele tehnice şi de înregistrare se prezintă în cele mai dese
cazuri pe suporţi de diferite naturi şi care din această cauză impun condiţii de păstrare specifice
(principiul priorităţii conservării), este necesară găsirea unor forme de administrare care să asigure
compatibilitatea sistemului cu tradiţie arhivistică (principiul compatibilităţii sistemelor).
Art. 57. - Documentele tehnice şi de înregistrare pot apărea incidental în interiorul unui fond clasic
sau pot constitui fonduri şi colecţii integrale.
Prelucrarea documentelor tehnice şi de înregistrare incidentale
Art. 58. - Documentele tehnice şi de înregistrare incidentale pot apărea fie ca ilustraţii cuprinse în
text, fie ca anexe, fie ca unităţi arhivistice de sine stătătoare.
Când documentele sunt |n text, ca ilustraţie sau ca anexă, ele se vor ordona, inventaria, eventual
selecţiona, împreună cu unitatea arhivistică în care sunt încorporate.
In cazul în care documentul tehnic şi de înregistrare este o unitate sau mai multe unităţi arhivistice
incidentale, ele se vor constitui în parte structurală separată, ordonate pe baza criteriului cronologic sau a
criteriului tematic (şi în cadrul lui, cronologic).
Prelucrarea fondurilor şi colecţiilor constituite integral din documente tehnice şi de înregistrare
Art. 59. - Deşi în mod teoretic documentele tehnice şi de înregistrare nu formează singure fondul
arhivistic al instituţiei creatoare, ci numai o structură a acestuia, în mod practic ele se organizează
separat. Motivele acestei separaţii sunt determinate atât de natura suportului şi deci a conservării, cât şi
de regimul de consultare şi valorificare.
a) Ordonarea
Art. 60. - Ordonarea documentelor tehnice şi de înregistrare se face conform structurii
organizatorice a creatorului de fond, după natura suportului şi în cadrul acesteia, pe baza criteriilor:
• cronologic;
• zona geografică sau grad geografic;
• categorie de document;
• alfabetic;
• tematic; 9
• formă;
• format;
• scara;
• faza de proiect;
• alte criterii.
 Art. 61. - Criteriile de ordonare se pot combina în cursul acţiunii, în funcţie de natura informaţiei,
solicitarea vitezei de acces, conservarea documentelor.
Astfel, documentele de cercetare teoretică se ordonează cronologic - după data lansării temei de
cercetare - şi în cadrul cronologiei, alfabetic sau tematic, ori tematic şi în interiorul tematicii, cronologic
şi/sau alfabetic; documentele de proiectare-dezvoltare se ordonează cronologic, după formă - în parte
scrisă şi parte desenată, eventual înregistrările experimentale - iar partea desenată, mai ales după format,
scară; documentele climatologice se ordonează după categoria de act (T.M.) şi în cadrul acesteia,
alfabetic, pe staţii şi apoi cronologic; documentele cartografice geologice, pe zonă geografică - sau grad -
apoi pe scară de proporţii, în sfârşit cronologic ele.
Art. 62. - Succesiunea criteriilor de ordonare se stabileşte de către creatori într-un sistem logic,
menţinut consecvent în întreaga prelucrare a fondului. Ea se menţionează fie într-un plan metodic de
lucru - în cadrul fondurilor închise, aflate la diverşi deţinători, fie în regulamentul de funcţionare a
arhivei, în cadrul fondurilor deschise aflate la creatori.
Art. 63. - Acţiunea de ordonare propriuzisă constă în aşezarea unităţilor arhivistice, pe rafturi sau
în alt mobilier specific, în ordinea prestabilită prin planurile metodice de lucru sau regulamentul
menţionat la articolul precedent.
b) Cotarea unităţilor arhivistice si inventarierea lor
Art. 64. - Odată terminată ordonarea sau concomitent cu ordonarea unităţilor arhivistice. se trece
la inventarierea şi cotarea documentelor. Fiecare unitate (totalitatea documentelor constituite într-un
dosar, o rolă ori înregistrate pe o bandă sau un disc magnetic/optic, păstrate într-o mapă/sul, fiind legate
prin conţinut/temă unele de celelalte) primeşte o cotă, reprezentată prin numărul curent de inventar
Se exceptează de la prevederea din alineatul anterior instituţiile din proiectare-dezvoltare, care dau
aceeaşi cotă atât la partea scrisă, cât şi la partea desenată (sau de înregistrări de laborator), la care se
adaugă un simbol alfabetic sau numeral.
Art. 65. - Inventarierea documentelor tehnice şi de înregistrare se poate executa fie cronologic (în
ordinea intrării lor în arhivă ) , deci de la l la n , anual , fie pe structuri organizatorice şi apoi cronologic ,
fie pe categorii de acte şi cronologic , fie alfabetic şi cronologic.
In cursul inventarierii se consemnează : cota documentului (nr. curent din inventar ) ; conţinutul pe
scurt al documentului sau grupării de documente ; nr. file ; nr. file + nr. foi volante ; desen sau nr.
înregistrări experimentale ; lungimea (in cazul rolelor de microfilm, film, banda) ori durata Ia turaţia n ;.
anii extremi ai documentelor; obsedaţii.
In cazul documentelor cartografice şi planurilor tehnice la rubricaţia inventarului se adaugă scara
(de reducţie cartografică) , măsurile suportului, tehnica de realizare , eventual autorul
In cazul documentelor ştiinţifice , cinematografice , orale şi de proiectare (mai ales cele de
arhitectură ) se menţionează ori în cuprinsul rezumatului , ori ca rubricaţie separată coordonatorul
lucrării, respectiv principalii realizatori (elementele de generic).
In cazul documentelor fotografice care reprezintă grupuri de persoane, în rezumat vor fi
menţionate persoanele surprinse de aparatul fotografic şi ocazia care a prilejuit înregistrarea lor pe
peliculă.
La unităţile arhivistice cu cotaţii de corespondenţă, la observaţii se va menţiona locul de păstrare a
pieselor suplimentare (desene, înregistrări foto sau magnetice etc.).
Art. 66. - Inventarele o dată încheiate se numerotează, certifică şi înregistrează în registrul de
evidenţă curentă.
c) Selecţionarea
Art. 67. - Documentele tehnice şi de înregistrare, la împlinirea termenului de păstrare prevăzut în
nomenclatorul de arhivă al instituţiei creatoare sau deţinătoare, întocmit conform art. 11, se pot
selecţiona, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. 10
Art. 68. - Având în vedere atât valoarea documentară prelungită a documentelor tehnice şi de
înregistrare, cât şi cea juridică ( probatorie, mai ales a celor din proiectare-dezvoltare), dar şi cea istorică,
pentru această categorie de documente procedura de selecţionare se prevede în prezentele instrucţiuni
(art. 29 - 35).
Termenele de păstrare ale documentelor tehnice cuprinse în nomenclatoare se vor pune în
concordanţă cu prevederile legale privind garantarea produsului pe toată durata existenţei şi funcţionării
acestuia.
Comisiile de selecţionare pentru aceste documente vor fi formate din cei mai buni specialişti în
domeniul în care lucrează în sistemul organizatoric al creatorului şi vor cuprinde în mod obligatoriu
consilierul juridic al instituţiei.
In cazul în care creatorii are în organizare o comisie (consiliu) ştiinţifică, aceasta trebuie să-şi dea
avizul pentru selecţionarea arhivelor tehnice şi de înregistrare; în cazul instituţiilor care nu au un
asemenea consiliu, avizul se dă de către consiliul de administraţie.
Art. 69. - După aprobarea lucrării de selecţionare de către Arhivele Naţionale, în inventare, la
rubrica observaţii, se va menţiona: .Selecţionat conform aprobării Arhivelor Naţionale cu nr. ...";
totodată, în registrul de evidenţă curentă se va înscrie ieşirea unităţii arhivistice şi cantitatea de arhivă
selecţionată.
Art. 70. - Scoaterea din evidenţă a unor documente propuse spre selecţionare, dar neaprobate de
către comisia de selecţionare a Arhivelor Naţionale, se consideră fapt penal şi se sancţionează în
consecinţă.
In aceeaşi categorie se înscrie orice distrugere de documente tehnice şi de înregistrare, indiferent
de forma de proprietate.
d) Microfilmarea şi alte forme de reproducere pentru asigurare şi protecţie
Art. 71. - Având în vedere, pe de-o parte, rezistenţa relativ redusă a suporţilor şi înregistrarea
informaţiilor pe suporţi, pe de altă parte, pentru asigurarea în caz de catastrofe naturale sau război, toţi
creatorii şi deţinătorii de arhivă tehnică şi de înregistrare vor realiza copii de asigurare pe bază de
microfilm sau alte forme de reproducere magnetică (disc, bandă s.a.) după documentele clasate ca
permanente în propriul nomenclator arhivistic.
O copie pozitivă sau o a doua copie magnetică se poate folosi pentru înlocuirea originalelor în
cercetare (microfilme sau copii de protecţie).
Art. 72. - In cazurile în care creatorii sau deţinătorul realizează acţiuni de completare a fondului
propriu sau a fondurilor deţinute, se realizează copii de asigurare şi protecţie şi pentru acestea.
Art. 73. - Realizarea copiilor de înlocuire (microfilmarea sau reproducerea informatică a unor
documente create în cantităţi mari şi fără valoare documentar-istorică, dar cu valoare practic sau juridică)
se poate face numai cu aprobările de principiu ale Arhivelor Naţionale şi Ministerului Justiţiei.
Art. 74. - Copiile de microfilm sau magnetice pentru schimb şi comercializare se realizează
potrivit reglementărilor proprii ale instituţiilor Creatoare sau deţinătoare.
Art. 75. - Copiile de asigurare se ordonează pe fonduri şi în ordinea numărului de rolă.
Art. 76. - Evidenţa microfilmării sau a celorlalte mijloace de asigurare şi protecţie se ţine în
inventarele fondurilor şi colecţiilor create şi deţinute prin înregistrarea la rubrica „Observaţii" a
numărului rolei şi cadrelor unde sunt reproduse unităţile arhivistice respective.
Art. 77. - Numai copiile de înlocuire se pot selecţiona, cu îndeplinirea prevederilor legale.
In cazurile în care se constată deprecierea în timp a copiilor de asigurare, se va acţiona pentru
recopierea documentelor după originale, iar copiile depreciate se vor scădea din evidenţă pe baza unui
proces-verbal de scoatere din gestiune.
Art. 78. - Copiile pe microfilm sau alte forme de reproducere, întocmite pentru asigurare, vor fi
păstrate în depozite adecvate conservării acestora, situate, pe cât posibil, într-o localitate diferită de cea în
care îşi desfăşoară activitatea creatorul sau deţinătorul.
e) Valorificarea informaţiilor din documentele tehnice si de înregistrare
Art. 79. - Valorificarea informaţiilor din documentele tehnice şi de înregistrare se reglementează
de către proprietarul de jure al documentelor, în baza unui regulament de acces aprobat de către consiliul
de administraţie.
45 11
Art. 80. - Indiferent de forma de proprietate, delegatul Arhivelor Naţionale are drept de acces la
toate nivelurile de informaţii, cu respectarea prevederilor legale privind secretul de serviciu şi celelalte
categorii de secret impuse de proprietarul de jure şi de facto al documentelor
I. Păstrarea documentelor; organizarea depozitului de arhivă
Art. 81. - Creatorii şi deţinătorii de documente sunt obligaţi să păstreze documentele în condiţii
corespunzătoare, asigurându-le împotriva distrugerii, degradării, sustragerii ori comercializării în alte
situaţii decât cele prevăzute de lege.
Art. 82. - Documentele de arhivă se păstrează în depozite construite special sau în încăperi
amenajate în acest scop, cu asigurarea condiţiilor necesare pentru păstrarea corespunzătoare a
documentelor şi pentru protecţia lor faţă de acţiunea agenţilor de deteriorare: praf, lumina solară,
solicitări la uzura mecanică, variaţii de temperatură şi umiditate, temperaturi excesive, surse de infecţie
sau întreţinere a agenţilor biologici, pericol de foc, inundaţii sau infiltraţii de apă.
Art. 83. - Noile construcţii ale creatorilor şi deţinătorilor de arhivă vor fi avizate numai în cazul în
care au spaţii prevăzute pentru păstrarea arhivei.
Elementele de rezistenţă ale construcţiei vor fi dimensionate conform standardelor în vigoare,
ţinându-se seama că încărcarea cu arhivă (numai în zona rafturilor) se apropie ca valoare de sarcina dată
de hârtia depozitată în vrac.
Art. 84. - Depozitele vor fi dotate cu rafturi, rastele, dulapuri şi alte mijloace de depozitare
specifice, de preferinţă din metal acoperit cu vopsele stabile, anticorozive şi fără emanaţii.
Art. 85. - Dimensionarea elementelor de păstrare a arhivei (rafturi, dulapuri etc.) se va face în
funcţie de dimensiunile materialului suport (hârtie, film etc.). ale materialelor de protecţie (cutii,
containere etc.). ale spaţiului din construcţie aferent, asigurându-se accesul la materialul depozitat şi
posibilitatea unei evacuări rapide în caz de necesitate.
Se recomandă amplasarea rafturilor perpendicular pe sursa de lumină naturală, iar iluminatul
artificial va urmări culoarul dintre rafturi.
Se vor lua măsuri pentru asigurarea stabilităţii sistemelor de depozitare.
Art. 86. - Intre pereţi şi rafturi, ca şi între rafturi se asigură un spaţiu liber de 0,7 - 0,8 m lăţime. In
depozitele mari se pot organiza şi coridoare centrale de 1,5 - 2,0 m lăţime, pe lungimea sau pe lăţimea
depozitului, pentru manevrarea documentelor.
Art. 87. - Pentru depozite mai mari de 50 mp este necesară organizarea de camere de lucru lângă
depozit
Art. 88. - Toate depozitele de arhivă mai înalte de 2,4 m se dotează cu scări de arhivă. In funcţie
de necesităţi, depozitele pot fi dotate şi cu cărucioare de transport interior.
Art. 89. - Pentru protejarea împotriva degradării, documentele se introduc în cutii de carton, mape,
plicuri, tuburi etc. în raport de natura şi dimensiunea lor.
Art. 90. - Aşezarea documentelor în rafturi se face pe manşeta de îndosariere sau pe manşeta
inferioară.
Art. 91. - In cazul în care creatorul deţine documente de mai multe tipuri (hârtie, filme, fotografii,
benzi magnetice etc.) acestea se depozitează pe categorii, dependente de natura materială a acestora,
astfel încât păstrarea şi conservarea lor să poată fi organizată în mod corespunzător.
Art. 92. - Depozitele de benzi magnetice nu vor avea în apropiere câmpuri magnetice.
Art. 93. - In depozitele de arhivă conţinând documente scris trebuie să se asigure un microclimat
caracterizat prin temperaturi cuprinse între 15 - 24° C şi umidităţi relative de 50 - 60%.
Art. 94. - Pentru depozitele de materiale fotografice, ca şi pentru cele cuprinzând benzi magnetice,
temperaturile optime sunt cuprinse între 14 - 18° C, iar umiditatea relativă de 40 - 50%.
Art. 95, - Pentru măsurarea şi urmărirea parametrilor de microclimat, depozitele vor fi dotate cu
aparate de control (termometre, higrometre şi alte asemenea), iar citirile vor fi consemnate într-un
caiet de depozit.
Art. 96. - Ferestrele vor fi asigurate împotriva luminii solare prin perdele de doc sau alte sisteme
parasolare (geamuri absorbante, obloane etc.).
Art. 97. - Depozitele, atunci când nu dispun de instalaţii de climatizare sau centrale de ventilaţie,
se vor aerisi natural. Această aerisire se va efectua atunci când umiditatea atmosferică se încadrează în
limitele specificate la art. 91, fără a se depăşi 1 - 3 schimburi de aer/oră, iar viteza curentului de aer se va
înscrie în limitele de O, 1 - 0,3 m/secundă. 12
Art. 98. - In timpii! operaţiunilor de. legătorie aplicate dosarelor se îndepărtează corpurile metalice
(ace, agrafe, şine de îndosariere ele.); cusătura de legătură se aplică la distanţă de cel puţin 12 - 15 mm de
la partea scrisă spre margine. In cazul în care marginea de îndosariere aste mai mică de 15 mm se lipeşte
o alonjă de îndosariere.
Art. 99. - In depozitele de arhivă se vor asigura curăţenia şi ordinea interioară, pentru a se evita
insalubrizarea acestora sau instalarea de focare biologice (rozătoare, insecte, mucegai); în cazul
semnalării pericolului de degradare a documentelor se iau măsuri de înlăturare a acestuia, cerându-se, in
cazurile deosebite, sprijinul Arhivelor Naţionale.
înlăturarea agenţilor dăunători se face prin desprăfuire, curăţire mecanică, dezinsecţie şi deratizare.
Desprăfuirea documentelor se face cu peni moi sau tampoane, iar absorbţia prafului rezultat, cu
aspiratoare electrice. Dezinfecţia, dezinsecţia şi deratizarea depozitelor de arhivă se fac ori de câte ori
este nevoie şi cel puţin o dată la 5 ani.
Este interzisă păstrarea oricăror alte materiale ce nu aparţin depozitelor de arhivă
Reparaţiile interioare, zugrăvelile şi lucrările de întreţinere a depozitului de arhivă se fac ori de
câte ori este nevoie, asigurându-se în permanentă igiena încăperilor şi funcţionarea normală a instalaţiilor
electrice şi sanitare.
Art. 100. - Pentru prevenirea incendiilor se interzice folosirea focului deschis, a radiatoarelor,
reşourilor, fumatului în incinta depozitului, precum şi utilizarea comutatoarelor, întrerupătoarelor sau
altor instalaţii electrice defecte.
Art. 101. - Camerele de lucru, depozitele de arhivă, ca şi terenul învecinat construcţiei de arhivă
vor fi menţinute în ordine şi curăţenie, cu păstrarea liberă a căilor de acces, a locurilor din apropierea
gurilor de apă şi a instalaţiilor de stingere a incendiilor.
Art. 102. - Depozitele şi celelalte încăperi din vecinătatea acestora vor fi prevăzute cu stingătoare
portabile, cu încărcătură de dioxid de carbon şi praf sau gaze inerte, asigurându-se toate celelalte condiţii
necesare stingerii incendiilor, prevăzute în normele de stat în vigoare.
Depozitele vor fi prevăzute cu mijloace de alarmare şi semnalizare antiincendiu, iar după caz şi cu
instalaţii de stingere automată a incendiilor.
Art. 103. - Creatorii şi deţinătorii de documente sunt obligaţi să păstreze în stare perfectă de
funcţionare utilajul şi materialele de prevenire şi stingere a incendiilor, pe care Ie au în dotare şi să
controleze periodic existenţa şi starea de funcţionare a acestora.
Art. 104. - Ferestrele şi alte locuri de acces vor fi prevăzute cu gratii care să prevină efracţia în
depozite.
Art. 105. - La manipularea şi transportul documentelor se iau măsurile de protecţie necesare
asigurării arhivei pe toată durata transportului
Art. 106. - Creatorii şi deţinătorii de documente au obligaţia să comunice Arhivelor Naţionale sau
direcţiilor judeţene intenţia de a construi sau amenaja depozite de arhivă, pentru a primi confirmarea
locurilor unde urmează să amplaseze depozitele de arhivă.
Art. 107. - In cazuri deosebite, creatorii şi deţinătorii de documente pot solicita consultanţă de
specialitate Arhivelor Naţionale şi direcţiilor judeţene, după caz, pentru organizarea unor măsuri de
conservare, asigurare şi protecţie a documentelor pe care le deţin.
Orice situaţie de calamitate în depozitele de documente se comunică imediat Arhivelor Naţionale
sau direcţiilor judeţene, după caz.
Art. 108. - Dosarele preluate de la compartimentele de muncă se organizează în depozitul de
arhivă pe ani şi, în cadrul anului, pe compartimente şi termene de păstrare, sau pe compartimente şi, în
cadrul compartimentului, pe ani şi pe termene de păstrare.
Pe rafturi, dosarele se aşează de sus în jos şi de la stânga la dreapta.
Rafturile şi poliţele se numerotează.
J. Depunerea documentelor la Arhivele Naţionale
Art. 109. - Persoanele juridice creatoare şi deţinătoare de documente ce fac parte din Fondul
Arhivistic Naţional le depun spre păstrare permanentă la Arhivele Naţionale sau la direcţiile judeţene ale
Arhivelor Naţionale, după cum urmează:
• documentele scrise, după 30 de ani de la crearea lor;
• documentele tehnice, după 50 de ani de la crearea lor;
• actele de stare civilă, după 100 de ani de la întocmirea lor; 13
• documentele fotografice, precum şi peliculele cinematografice, după 20 de ani de la crearea
lor;
• matricele sigilare, după scoaterea lor din uz.
Creatorii şi deţinătorii de documente le pot deţine, după expirarea termenului de depunere, dacă le
sunt necesare desfăşurării activităţii, pe baza aprobării Arhivelor Naţionale sau a direcţiilor judeţene,
după caz.. In această situaţie, creatorii şi deţinătorii de documente sunt obligaţi să depună la Arhivele
Naţionale sau la direcţiile judeţene câte un exemplar al inventarelor documentelor permanente pe care le
deţin.
Art. 110. - Documentele cu valoare practică, în baza cărora se eliberează copii, certificate şi
extrase privind drepturile individuale ale cetăţenilor, vor fi păstrate de creatori şi deţinători.
Art. 111. - In cazul desfiinţării unei unităţi creatoare de documente, fără ca activitatea acesteia să
fie continuată de o alta, şeful compartimentului de arhivă întocmeşte un proces-verbal în prezenţa
reprezentantului Arhivelor Naţionale, în care se consemnează: denumirea fondului arhivistic, cantitatea,
anii extremi, stadiul de prelucrare (inventariere, selecţionare), starea de conservare. Procesul-verbal va fi
semnat de şeful compartimentului de arhivă din unitatea desfiinţată şi de membrii comisiei de lichidare;
un exemplar al procesului-verbal se predă reprezentantului Arhivelor Naţionale. In situaţia mai sus
prevăzută, documentele cu valoare ştiinţifică vor fi preluate de Arhivele Naţionale sau de direcţiile
judeţene, iar cele cu valoare practică, în baza cărora se eliberează copii, extrase şi certificate privind
drepturile individuale ale cetăţenilor vor fi depuse la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale sau la
direcţiile judeţene ale acestuia.
Documentele aparţinând Fondului Arhivistic Naţional, o dată intrate, potrivit legii, în depozitele
Arhivelor Naţionale, nu mai pot fi retrase din administrarea acestora.
Ari. 112. - Preluarea documentelor de la creatori şi deţinători de către Arhivele Naţionale se
efectuează prin confruntarea inventarelor cu unităţile arhivistice. Totodată, se face şi verificarea modului
de constituire a mulaţilor arhivistice predate, împreună cu documentele se preiau şi inventarele acestora,
în trei exemplare. Predarea-preluarea se consemnează într-un proces-verbal, întocmit în două exemplare,
conform modelului anexa nr. 6.
Procesul-verbal se întocmeşte şi se înregistrează la unitatea creatoare sau deţinătoare, numărul
procesului-verbal fiind trecut în registrul de evidenţă curentă, în dreptul inventarelor dosarelor predate.
Procesul-verbal se înregistrează şi la Arhivele Naţionale.
Un exemplar rămâne la unitatea creatoare sau deţinătoare, :celelalte merg la Arhivele Naţionale.
K. Răspunderi şi sancţiuni
Art. 113. - Documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional sunt bunuri de interes
naţional, cărora statul le acordă protecţie specială, pedepsind pe cei ce aduc prejudicii integrităţii
Fondului Arhivistic Naţional sau nu iau măsuri privind evidenţa, selecţionarea şi păstrarea acestor
documente conform Legii Arhivelor Naţionale.
Art. 114. - Sustragerea, distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuinţare a
documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional constituie infracţiuni şi se pedepsesc conform
prevederilor Codului penal.
Art. 115. - Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către împuterniciţii
Arhivelor Naţionale sau ai direcţiilor judeţene ale Arhivelor Naţionale.
Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei se pot face plângeri, în termen de 15 zile
de la primirea comunicării, la judecătoria în a cărei rază teritorială a fost săvârşită contravenţia. Anexa Nr. 1
Aprob
Preşedintele consiliului de Administraţie, Se confirmă
 (director) Directorul general al Arhivelor Naţionale
 (Directorul Direcţiei Judeţene...............
 a Arhivelor Naţionale)
NOMENCLATORUL ARHIVISTIC
Aprobat prin Ordinul (decizia) nr. …….. din ………...
Direcţia Serviciile Denumirea dosarului
(conţinutul pe scurt
al problemelor la
care se referă)
Termenul de
păstrare
Obs.
Direcţia
secretariat şi
administrativă
A) Serviciul
secretariat
1. ..........
2. ..........
3. ..........
P
10
5
P
10
5
B) Serviciul
administrati
v
1. ..........
2. ..........
3. ..........
 Anexa Nr. 2
Denumirea creatorului INVENTARUL PE ANUL ___
pentru documentele care
se
Denumirea compartimentului păstrează ....... ani (permanent)
Nr.
crt.
Indicativul
dosarului după
nomenclator
Conţinutul pe
scurt al
dosarului,
registrului,
etc.
Datele
extreme
Numărul
filelor
Obs.
Prezentul inventar format din ........ file conţinute ........... dosare, registre, condici,
cartoteci etc.
Dosarele de la nr. crt. ..........., au fost lăsate la...................., nefiind încheiate.
La preluare au lipsit dosarele de la nr. crt. .................................
Astăzi, ...... s-au preluat ............ dosare.
Am predat. Am primit.
14Anexa nr. 3
Instituţia_________________
( regie autonomă, societate comercială)
PROCES-VERBAL
de predare primire a documentelor
Astăzi, ................., subsemnaţii ..............................., delegaţi ai compartimentului.........................., şi
.........................., arhivarul instituţiei ....................... am procedat primul la predarea şi al doilea la
preluarea documentelor create în perioada .................... de către serviciul menţionat, în cantitate de
................ dosare.
Predarea - primirea s-a făcut pe baza inventarelor anexate, cuprinzând ............. pagini dactilografiate,
conform dispoziţiilor legale.
 Am predat, Am primit,
Anexa nr. 4
REGISTRU DE EVIDENTĂ
a intrărilor-ieşirilor unităţilor arhivistice
Intrări Ieşiri
Nr.
Crt.
Data
intrării
Denumirea
comparti-
mentului
Date
extreme
ale
docu-
mentelor
Nr.
dos.
după
inv.
Nr.
dos.
primite
efectiv
Nr.
dos.
rămase
la
comp.
Data
ieşirii
Unde
s-au
predat
Denumirea
actului de
predare,
nr.,
data
Total
dosare
ieşite
Anexa nr.5
.......................... Se aprobă ( conducerea )
(denumirea creatorului)
….......................
….......................
(sediul)
PROCES-VERBAL Nr. ….........
Comisia de selecţionare, numită prin Ordinul nr. …... din …......, selecţionând în şedinţele din
…..... documentele din anii*) …............... avizează ca dosarele din inventarele anexate să fie
înlăturate ca nefolositoare, expirându-le termenele de păstrare prevăzute în nomenclatorul unităţii.
Preşedinte Membri Secretar
……………………... ………………… ………………………..
Numele şi prenumele Numele şi prenumele Numele şi prenumele
Semnătura Semnătura Semnătura
*) Anii extremi.
1516
Anexa nr. 6
PROCES-VERBAL
Predare - preluare din ___________________________________
(lanul, luna, ziua)
Subsemnaţii____________________________ din partea_________________________________________
şi_____________________________________ din partea_________________________________________
am procedat, primul la predarea şi al doilea la preluarea___________________________________________
ani extremi_____________________însumând_____________________u.a. şi ________m.l.
Totodată s-au predat şi preluat________________________________________________________________
În timpul verificării nu au fost găsite următoarele____________________________________ u.a.
Prezentul poces-verbal cuprinde ________file şi s-a încheiat în două exemplare.
Am predat, Am preluat
Anexa nr.7
Inventar al colecţiei de matrice sigilare
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Nr.
de
inv.
Data preluării
şi denumirea organizaţiei/
persoanei de la care s-a
preluat matricea
Materialul Forma Dimensiunea Descrierea
câmpului
Legenda Anul
confecţionării
Obs.
Anexa nr. 8
_____________________________________________
(Denumirea creatorului sau deţinătorului)
REGISTRU DE DEPOZIT
1 2 3 4 5 6 7 8
Nr.
crt.
Denumirea
fondului/
compartimentului
Cota
dosar
Scopul
scoaterii din
depozit
Numele
solicitantului,
funcţia, serviciul
Data soaterii u.a.,
semnătura
arhivarului
Data restituirii
u.a.,
semnătura
arhivarului
Obs.
Anexa nr. 9
FIŞĂ DE CONTROL
FONDUL/COLECŢIA______________________________________________________________
COMPARTIMENTUL______________________________________________________________
NR. INVENTAR___________________________________________________________________
ANUL____________________________________________________________________________
NUMELE ŞI PRENUMELE SOLICITANTULUI_________________________________________
DATA____________________________________________________________________________1
INSTRUCŢIUNI
privind activitatea de arhivă la creatorii şi deţinătorii
de documente, aprobate de conducerea Arhivelor Naţionale prin
Ordinul de zi nr. 217 din 23 mai 1996
Prezentele Instrucţiuni reglementează organizarea şi desfăşurarea întregii activităţi arhivistice, în
mod unitar, la nivelul tuturor creatorilor şi deţinătorilor de documente, în conformitate cu art. 5, pct. a,
din Legea Arhivelor Naţionale.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. t. - Constituie izvoare istorice şi alcătuiesc Fondul Arhivistic Naţional al României
documentele, indiferent de suportul lor, create de-a lungul timpului de organele de stat, organismele
publice sau private, economice, sociale, culturale, militare şi religioase, precum şi de persoanele fizice.
Acestor documente statul le asigură protecţie specială, în condiţiile Legii Arhivelor Naţionale.
Art. 2. - Administrarea, supravegherea, după caz, şi protecţia specială a Fondului Arhivistic
Naţional al României se realizează de Arhivele Naţionale - unitate bugetară în cadrul Ministerului de
Interne. Atribuţiile acestora se exercită prin compartimentele specializate şi direcţiile judeţene ale
Arhivelor Naţionale.
Art. 3. - Persoanele juridice creatoare şi deţinătoare de documente răspund de evidenţa,
inventarierea, selecţionarea, păstrarea şi folosirea lor, în condiţiile prevederilor Legii Arhivelor
Naţionale.
Art. 4. - Persoanele juridice, creatoare şi deţinătoare de documente, au obligaţia de a înfiinţa
compartimente de arhivă, organizate în funcţie de complexitatea şi cantitatea arhivelor pe care le creează
sau le deţin. Desemnarea personalului însărcinat cu activitatea de arhivă, precum şi structura şi
competenţa compartimentelor de arhivă vor fi stabilite de conducerea unităţii creatoare şi deţinătoare de
documente, cu avizul de specialitate al Arhivelor Naţionale sau, după caz, al direcţiilor judeţene ale
Arhivelor Naţionale.
Fac excepţie de la aceste prevederi Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Externe,
Serviciul Român de Informaţii, Serviciul Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, alte organe
cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale.
Formarea, perfecţionarea şi atestarea personalului compartimentului de arhivă se realizează prin
Şcoala Naţională de Perfecţionare Arhivistică, contra cost.
Art. 5. - Atribuţiile personalului compartimentului de arhivă sunt:
a) iniţiază şi organizează activitatea de întocmire a nomenclatorului dosarelor, în cadrul unităţii
respective; asigură legătura cu Arhivele Naţionale, în vederea verificării şi confirmării nomenclatorului',
urmăreşte modul de aplicare a nomenclatorului la constituirea dosarelor;
b) verifică şi preia de la compartimente, pe bază de inventare, dosarele constituite; întocmeşte
inventare pentru documentele fără evidenţă (anexa nr. 2), aflate în depozit; asigură evidenta tuturor
documentelor intrate şi ieşite din depozitul de arhivă, pe baza registrului de evidenţă curentă (anexa nr.
3);
c) şeful compartimentului de arhivă este secretarul comisiei de selecţionare şi, în această calitate,
convoacă comisia în vederea analizării dosarelor cu termene de păstrare expirate şi care, în principiu, pot
fi propuse pentru eliminare ca fiind nefolositoare; întocmeşte formele prevăzute de lege pentru
confirmarea lucrării de către Arhivele Naţionale; asigură predarea integrală a arhivei selecţionate la
unităţile de recuperare;
d) cercetează documentele din depozit în vederea eliberării copiilor şi certificatelor solicitate de
cetăţeni pentru dobândirea unor drepturi, în conformitate cu legile în vigoare;
e) pune la dispoziţie, pe bază de semnătură, şi ţine evidenţa documentelor împrumutate
compartimentelor creatoare; la restituire, verifică integritatea documentului împrumutat; după restituire,
acestea vor fi reintegrate la fond;
f) organizează depozitul de arhivă după criterii prealabil stabilite, conform prevederilor Legii
Arhivelor Naţionale, menţine ordinea şi asigură curăţenia în depozitul de arhivă; solicită conducerii
unităţii dotarea corespunzătoare a depozitului (mobilier, rafturi, mijloace P.S.I. ş.a.): informează2
conducerea unităţii şi propune măsuri în vederea asigurării condiţiilor corespunzătoare de păstrare şi
conservare a arhivei;
g) pune la dispoziţia delegatului Arhivelor Naţionale toate documentele solicitate cu prilejul
efectuării acţiunii de control privind situaţia arhivelor de la creatori;
h) pregăteşte documentele (cu valoare istorică) şi inventarele acestora, în vederea predării la
Arhivele Naţionale, conform prevederilor Legii Arhivelor Naţionale.
Art. 6. - Creatorii şi deţinătorii de documente sunt obligaţi să comunice în scris, în termen de 30 de
zile, Arhivelor Naţionale sau, după caz, direcţiilor judeţene ale Arhivelor Naţionale, înfiinţarea,
reorganizarea sau oricare alte modificări survenite în activitatea instituţiei, cu implicaţii asupra
compartimentului de arhivă.
Art. 7. - Arhivele Naţionale şi direcţiile judeţene controlează aplicarea şi respectarea prevederilor
legislaţiei în vigoare, pe linia muncii de arhivă şi stabilesc măsurile ce se impun, potrivit legii.
CAPITOLUL II
Obligaţiile creatorilor şi deţinătorilor de documente
A. Evidenţa documentelor
Art. 8. - Creatorii de documente sunt obligaţi să înregistreze toate documentele intrate, ieşite ori
întocmite pentru uz intern
Art. 9. - înregistrarea documentelor se face la registratura generală, fie într-un singur registru de
intrare-ieşire, fie, concomitent, în mai multe, fără ca numerele de înregistrare date documentelor să se
repete.
Când creatorul de documente primeşte, emite şi întocmeşte pentru uz intern un număr mare de
documente, înregistrarea acestora se poate face şi la fiecare compartiment de muncă In această situaţie, la
registratura generală se înscrie numărul de înregistrare atribuit de expeditor şi denumirea
compartimentului la care se repartizează spre înregistrare şi rezolvare.
Înregistrarea documentelor se efectuează cronologic, în ordinea primirii lor.
Înregistrarea documentelor începe de la l ianuarie şi se încheie la 31 decembrie ale fiecărui an.
La înregistrarea documentelor se vor preciza următoarele clemente: numărul de înregistrare, data
înregistrării, numărul şi data documentului date de emitent, numărul filelor documentului, numărul
anexelor, emitentul, conţinutul documentului în rezumat, compartimentul căruia i s-a repartizat, data
expedierii, modul rezolvării, destinatarul, numărul de înregistrare al documentului la care se conexează şi
indicativul dosarului după nomenclator, care se va stabili şi completa în registru după rezolvarea
documentului.
Documentele care se referă la aceeaşi problemă se conexează la primul document înregistrat; în
dreptul fiecărui document conexat se trece, în rubrica corespunzătoare, numărul de înregistrare al
documentului la care se face conexarea.
Documentele expediate din oficiu şi cele întocmite pentru uz intern se înregistrează ca şi
documentele intrate, completându-se coloanele adecvate.
In cazul documentelor expediate ca răspuns, acestea vor primi numărul de înregistrare al
documentului la care se răspunde.
B. Gruparea documentelor în dosare
Art. 10. - Anual, documentele se grupează în dosare, potrivit problemelor şi termenelor de păstrare
stabilite prin nomenclatorul dosarelor.
a) întocmirea nomenclatorului dosarelor
Art. 11. - Nomenclatorul dosarelor se întocmeşte de către fiecare creator pentru documentele
proprii, după modelul din anexa nr. 1.
Nomenclatorul se întocmeşte sub forma unui tabel în care se înscriu, pe compartimente de muncă,
categoriile de documente grupate pe probleme şi termene de păstrare.
In prima rubrică a nomenclatorului se trec denumirile compartimentelor de muncă, în ordinea în
care figurează în schema de organizare a creatorului, şi se numerotează cu cifre romane. 3
In rubrica a doua se trec subdiviziunile compartimentelor de muncă şi se numerotează cu litere
majuscule.
In rubrica a treia se trece, în rezumat, conţinutul documentelor ce constituie dosarul, fiecare dosar
numerotându-se cu cifre arabe, începând cu nr. l la fiecare compartiment de muncă.
In nomenclator se trec şi registrele, cartotecile, condicile şi alte materiale preconstituite
Cifra romană, litera majusculă şi cifra arabă formează indicativul dosarului. Acesta poate fi format
numai din litera majusculă şi cifra arabă sau numai din cifra arabă, dacă creatorul are ca părţi
componente numai compartimente de muncă fără subdiviziuni sau nici compartimente de muncă.
La înregistrarea documentelor, indicativul dosarului va figura în registrul de intrare-ieşire, la
rubrica rezervată acestuia, ca şi pe fiecare document în parte.
In rubrica a patra a nomenclatorului se înscrie termenul de păstrare. Stabilirea lui se face ţinânduse seama de legile în vigoare, de importanţa practică pentru activitatea creatorului de documente şi, în
mod deosebit, de importanţă ştiinţifică a informaţiilor pe care !e conţin documentele.
In dreptul grupelor de documente care se păstrează permanent se trece cuvântul „permanent"
(prescurtat „P"), iar pentru acelea care se păstrează temporar, cifra arabă care reprezintă numărul anilor
cât se păstrează (l, 3, 5, K) etc.). Dacă termenul de păstrare al unor grupe de documente nu poate fi
stabilit cu certitudine, în momentul întocmirii nomenclatorului, sau dacă există motive să se presupună
că, în anumite conjuncturi, informaţiile documentelor pot avea importanţă ştiinţifică, lângă termenul de
păstrare temporară se menţionează „C.S." (comisie de selecţionare). La expirarea termenului de păstrare,
aceste documente vor fi analizate de comisia de selecţionare şi, după caz, pot fi propuse pentru eliminare
sau reţinute permanent.
Intr-un dosar se grupează documente referitoare la aceeaşi problemă, cu acelaşi termen de păstrare.
In cazul aceloraşi genuri de documente, întocmite pe perioade de timp diferite şi, respectiv, cu, termene
de păstrare diferite (planuri, dări de seamă lunare, trimestriale, anuale s.a.), se constituie dosare separate,
pentru fiecare termen de păstrare.
Art. 12. - Nomenclatorul dosarelor nu se modifică anual, ci numai atunci când se produc schimbări
în structura creatorului de documente. Dacă se înfiinţează noi compartimente de muncă sau subdiviziuni,
nomenclatorul se completează cu denumirea acestora şi cu dosarele nou create. In cazul
compartimentelor de muncă sau subdiviziunilor lor care îşi dezvoltă activitatea creând alte grupe de
documente decât cele prevăzute iniţial, nomenclatorul se completează cu noile dosare.
Art. 13. - Şeful fiecărui compartiment răspunde de întocmirea proiectului de nomenclator pentru
documentele specifice compartimentului respectiv. Aceste proiecte se centralizează de şeful
compartimentului de arhivă şi se înaintează, în două exemplare, spre aprobare şi confirmare.
Art. 14. - Nomenclatorul se aprobă de către conducerea unităţii creatoare de documente şi se
confirmă, la nivel central, de Arhivele Naţionale şi, la nivel local, de direcţiile judeţene ale Arhivelor
Naţionale.
Art. 15. - După confirmare, nomenclatorul va fi difuzat la toate compartimentele, în vederea
aplicării lui.
b) Constituirea dosarelor
Art. 16. - După rezolvarea lor, documentele se grupează în dosare, potrivit nomenclatorului şi se
predau la compartimentul de arhivă, în al doilea an de la constituire.
Art. 17. - In vederea predării dosarelor la compartimentul de arhivă se efectuează următoarele
operaţiuni:
• documentele cuprinse în dosar se ordonează cronologic sau, în cazuri speciale, după alte
criterii (alfabetic, geografic etc.); când în constituirea dosarului se foloseşte ordinea cronologică, actele
mai vechi trebuie să se afle deasupra şi cele mai noi dedesubt;
• se îndepărtează acele, clamele, agrafele metalice, filele nescrise, dubletele.
• documentele din fiecare dosar se leagă în coperte de carton, în aşa fel încât să se asigure citirea
completă a textului, datelor şi rezoluţiilor;
• dosarele nu trebuie să aibă mai mult de 250 - 300 file; în cazul depăşirii acestui număr, se
constituie mai multe volume ale aceluiaşi dosar;
• filele dosarelor se numerotează în colţul din dreapta sus, cu creion negru; în cazul dosarelor
compuse din mai multe volume, filele se numerotează începând cu numărul l pentru fiecare volum; 4
• pe coperta dosarului se înscriu: denumirea unităţii şi a compartimentului creator, numărul de
dosar din inventar, anul, indicativul din nomenclator, datele de început şi de sfârşit, numărul de file,
volumul şi termenul de păstrare;
• pe o foaie nescrisă, adăugată la sfârşitul dosarului, sau pe prima pagină nescrisă a registrelor şi
condicilor, lucrătorul de Ia compartimentul creator al dosarului face următoarea certificare: „Prezentul
dosar (registru, condică) conţine ... file", în cifre şi , între paranteze, în litere, după care semnează şi pune
data certificării.
C. Inventarierea dosarelor. Predarea la compartimentul de arhivă
Art. 18. - Dosarele se depun la compartimentul de arhivă pe bază de inventare, întocmite după
modelul prezentat în anexa nr. 2. Inventarul cuprinde toate dosarele cu acelaşi termen de păstrare, create
în cursul unui an, de către un compartiment de muncă. Astfel, fiecare compartiment va întocmi atâtea
inventare câte termene de păstrare sunt prevăzute în nomenclator, la compartimentul respectiv.
In cazul dosarelor formate din mai multe volume, în inventar fiecare volum va primi un număr
curent distinct.
Art. 19. - Inventarele se întocmesc în 3 exemplare pentru documentele nepermanente şi în 4
exemplare pentru documentele permanente, dintre care un exemplar rămâne la compartimentul care face
predarea, iar celelalte se depun o dată cu dosarele la compartimentul de arhivă.
Art. 20. - Dosarele neîncheiate în anul respectiv, ca şi cele care, din motive justificate, se opresc la
compartimentele de muncă, se trec în inventarul anului respectiv, cu menţionarea nepredării lor; în
momentul predării lor ulterioare, în inventar se va menţiona acest lucru.
Art. 21. - Dosarele care cuprind acte din mai mulţi ani se vor inventaria la anul de început,
menţionându-se în inventar datele extreme.
Art. 22. - In ce priveşte completarea rubricii „Conţinutul dosarului", se vor preciza genurile
(corespondenţa, sinteze, rapoarte, memorii, ordine etc.) de documente, emitentul, destinatarul, problema
sau problemele conţinute şi, după caz, perioada la care se referă.
Art. 23. - Constituirea dosarelor, inventarierea şi predarea lor intră în obligaţia compartimentelor
creatoare de documente. Predarea la arhiva generală se face conform unei programări prealabile, stabilită
de comun acord între cele două compartimente (predător şi primitor).
Art. 24. - La preluare, compartimentul de arhivă verifică fiecare dosar, urmărind respectarea
modului de constituire a dosarelor şi concordanţa între conţinutul acestora şi datele înscrise în inventar.
In cazul constatării unor neconcordanţe, ele se aduc la cunoştinţă compartimentului creator, care
efectuează corecturile ce se impun.
Art. 25. - Evidenţa dosarelor şi a inventarelor depuse la compartimentul de arhivă se ţine în
registrul de evidenţă curentă, conform modelului prevăzut în anexa nr. 4. In cazul în care compartimentul
de arhivă păstrează şi alte fonduri arhivistice, în registrul de evidenţă curentă se deschide câte o partidă
pentru fiecare fond.
Art. 26. - In registrul de evidenţă curentă, la capitolul „Preluări", se trec, în ordinea preluării, toate
inventarele dosarelor preluate; fiecare inventar se trece separat, sub un alt număr de ordine.
Pentru fiecare inventar se notează:
• numărul de ordine al inventarului:
• data preluării documentelor din inventarul respectiv;
• denumirea compartimentului de la care provine inventarul;
• datele extreme ale documentelor;
• totalul dosarelor din inventar:
• totalul dosarelor primite efectiv în arhivă din inventarul respectiv:
• numărul dosarelor lăsate la compartiment şi depuse ulterior.
Se va înscrie numărul din inventar al fiecărui dosar reţinut de compartiment.
La capitolul „Ieşiri" se trec:
• dala ieşirii dosarelor din evidenţă:
• unde s-a predat;
• denumirea, numărul şi data actului pe baza căruia au fost scoase din evidenţă;
• totalul dosarelor ieşite. 5
Art. 27. - Scoaterea dosarelor din evidenţa arhivei se Tace cu aprobarea conducerii creatorilor sau
deţinătorilor de documente şi cu confirmarea Arhivelor Naţionale, în urma selecţionării, transferului către
altă unitate deţinătoare sau ca urmare a distrugerii provocate de evenimente neprevăzute.
Art. 28. - Dosarele sunt scoase din evidenţa arhivei pe baza unuia din următoarele acte. după caz.:
• proces-verbal de selecţionare (conform anexei nr. 5);
• proces-verbal de predare-preluare (conform anexei nr. 6);
• proces-verbal de " constatare a deteriorării complete a documentelor sau a lipsei
acestora.
Documentele deteriorate vor fi scoase din evidenţă în urma propunerii comisiei de selecţionare,
aprobată de conducerea unităţii creatoare sau deţinătoare şi confirmată de Arhivele Naţionale.
D. Selecţionarea documentelor
Art. 29. - In cadrul fiecărei unităţi creatoare şi deţinătoare de documente funcţionează câte o
comisie de selecţionare, numită prin decizia sau ordinul conducătorului unităţii respective.
Ari. 30. - Comisia de selecţionare este compusă din preşedinte, secretar şi un număr impar de
membri, numiţi din rândul specialiştilor proprii, reprezentând principalele compartimente creatoare de
arhivă.
Şeful compartimentului de arhivă este de drept secretarul comisiei de selecţionare.
Art. 31. - Anual sau ori de câte ori este nevoie, la sesizarea secretarului, preşedintele convoacă
comisia de selecţionare.
Secretarul prezintă comisiei inventarele dosarelor cu termene de păstrare expirate.
In aprecierea importanţei documentelor, comisia de selecţionare are în vedere respectarea
termenelor de păstrare a documentelor, prevăzute în nomenclatorul dosarelor, acordând o atenţie
deosebită celor care au, pe lângă termenul de păstrare, menţiunea „C.S.".
Când comisia de selecţionare constată greşeli de încadrare a documentelor la termenele de păstrare
sau stabileşte ca unele din acestea să fie păstrate permanent, ele se trec în inventarele corespunzătoare
termenului lor de păstrare, la anul şi compartimentul de muncă respectiv.
La încheierea lucrărilor, comisia întocmeşte procesul-verbal model anexa nr. 5, care se înaintează
spre aprobare conducerii unităţii.
Art. 32. - Comisia efectuează selecţionarea atât a documentelor create de unitatea respectivă, cât şi
a celor create de alte unităţi şi păstrate în depozitul unităţii.
Art. 33. - Inventarele dosarelor propuse de comisia de selecţionare spre a fi eliminate, însoţite de
procesul-verbal aprobat de conducerea unităţii şi de inventarul documentelor permanente create în
perioada pentru care se efectuează selecţionarea (câte un exemplar)
se înaintează, cu adresă înregistrată, pentru confirmare, la Arhivele Naţionale, în cazul unităţilor
centrale, sau la direcţiile judeţene ale Arhivelor Naţionale, în cazul unităţilor locale
Art. 34. - Arhivele Naţionale sau direcţiile judeţene pot hotărî păstrarea permanentă a unor dosare,
chiar dacă. potrivit nomenclatorului, acestea au termene de păstrare temporară.
Art. 35. - Documentele se păstrează, în ordine, pe rafturi pentru a fi verificate de organele de
control ale Arhivelor Naţionale, în vederea confirmării lucrării de selecţionare. Matricele sigilare (sigilii,
ştampile, parafe), confecţionate din metal, cauciuc sau orice alte materiale, se inventariază, în ordinea
dării lor în folosinţă, într-un registru, după modelul prezentai în anexa nr. 6.
Art. 36. - Selecţionarea matricelor sigilare scoase din uz se efectuează de către comisiile de
selecţionare, pe bază de proces-verbal însoţit de inventar, cu confirmarea Arhivelor Naţionale.
Aprecierea valorii istorice a matricelor sigilare scoase din uz se face indiferent de suportul
acestora, întrucât la stabilirea valorii se au în vedere şi alte elemente: însemnele şi înscrisul din câmpul
sigilar, valoarea artistică, frecvenţa s.a.
E. Ordonarea, inventarierea şi selecţionarea documentelor secrete de stat
Art. 37. - Documentele secrete de stat se înregistrează manipulează, studiază si păstrează potrivit
actelor normative în vigoare privind apărarea secretului de stat.
Art. 38. - Gruparea în dosare, inventarierea şi selecţionare! se fac potrivit prezentelor Instrucţiuni,
cu următoarele precizări:
• gruparea documentelor în dosare se face pe baza nomenclatorului, în care se cuprind şi
categoriile de documente din listele de date şi informaţii secrete de stat. 6
• gruparea documentelor secrete în dosare se face separat de cele nesecrete;
• documentele secrete de serviciu şi nesecrete, care fac corp comun cu documentele secrete de
stat (situaţii, grafice, schiţe, labele) şi care nu pot fi separate, vor intra în componenţa dosarului cu
documente secrete de stat;
• gruparea documentelor secrete de stat în dosare, legarea acestora, numerotarea filelor şi
certificarea se fac în anul următor creării lor, la compartimentul special, urmând a se preda
compartimentului de arhivă, pe bază de inventare, la expirarea caracterului secret. Păstrarea şi
selecţionarea lor la compartimentul de arhivă se fac în acelaşi mod ca la documentele nesecrete.
Art. 39. - Documentele secrete de stat care îşi păstrează acest caracter şi după expirarea termenului
de păstrare prevăzut în nomenclator se selecţionează la compartimentul special de către o comisie de
selecţionare având în componenţă persoane care au acces ia date, informaţii şi documente secrete de stat.
Şeful compartimentului special va face parte din această comisie.
La selecţionarea documentelor secrete de stat se vor respecta prevederile prezentelor Instrucţiuni.
F. Operaţiuni arhivistice la documentele neconstituite pe probleme şi termene de păstrare
Art. 40. - Documentele care se găsesc în arhivă neconstituite conform nomenclatorului se
ordonează, inventariază şi selecţionează a compartimentul de arhivă. In acest sens se au în vedere:
• determinarea apartenenţei la fond (fondarea), ţinându-se seama de
denumirea destinatarului, ştampila de înregistrare, rezoluţie sau note tergale conţinutul
actului;
• ordonarea documentelor în cadrul fondului, după un criteriu stabilit (pe am
şi compartimente de muncă, iar în cadrul compartimentului, pe probleme; pe
compartimente şi ani, iar în cadrul anului pe probleme, alfabetic s.a.).
 In cazul în care un dosar cuprinde documente din mai mulţi ani se ordonează la anul cel mai vechi
al dosarului, fără a se lua în consideraţie datele documentelor anexate.
Numerotarea dosarelor se face începând cu numărul 1, pe fiecare an.
Art. 41. - In carul în care documentele nu sunt constituite în dosare (foi volante), fondarea se
efectuează după criteriile amintite mai sus. Ordonarea documentelor se execută după criteriul cronologic,
iar apoi se grupează pe probleme, în dosare. Constituirea dosarelor se va face conform art. 17:
• inventarierea dosarelor, registrelor etc. se întocmeşte pe ani, indiferent de termenul de
păstrare;
• selecţionarea se efectuează de către comisia de selecţionare pe baza inventarului. Comisia de
selecţionare cercetează dosarele, poziţie cu poziţie, stabilind unităţile arhivistice care se elimină şi cele
care se reţin, acestea prezentând importanţă ştiinţifică şi practică.
Pentru unităţile arhivistice care se propun a fi eliminate se întocmeşte un proces-verbal în care se
menţionează anul creării documentului şi numărul curent al unităţii arhivistice din inventar.
Art. 42. - Pe parcursul ordonării documentelor fără evidenţe, aflate în depozitul de arhivă, se
separă documentele de acelaşi fel, cu termene de păstrare 1 - 5 ani (boniere, chitanţiere, fişe de pontaj,
condici de prezenţă), în vederea eliminării lor globale, cu ocazia selecţionării, la expirarea termenului de
păstrare. Inventarele vor cuprinde: numărul curent, categoria de documente, anii extremi, cantitatea (în
metri lineari sau unităţi arhivistice), poziţia din nomenclator şi termenul de păstrare.
G. Folosirea documentelor
Art. 43. - Documentele din Fondul Arhivistic Naţional pot fi folosite pentru cercetare ştiinţifică,
rezolvarea unor lucrări administrative, informări, documentări, eliberarea unor copii, extrase, certificate.
Documentele din Fondul Arhivistic Naţional pot fi consultate, la cerere, de către cetăţeni români şi
străini, după 30 de ani de la crearea lor. Pentru documentele la care nu s-a împlinit acest termen,
cercetarea se poate face numai cu aprobarea conducerii unităţii creatoare sau deţinătoare.
Art. 44. - Creatorii şi deţinătorii de documente sunt obligaţi să elibereze, potrivit legii, la cererea
persoanelor fizice sau juridice, certificate, copii şi extrase după documentele pe care le creează şi le deţin, 7
chiar dacă nu au îndeplinit termenul de 30 de ani, dacă acestea se referă la drepturi care îl privesc pe
solicitant, cum sunt: vechimea în muncă, studii, drepturi patrimoniale.
Art. 45. - Certificatul trebuie să cuprindă o expunere exactă şi clară a datelor rezultate din
documente, care sunt în directă legătură cu obiectul cererii. Se vor indica numai datele existente, fără să
se întregească perioadele pentru care nu există documente. Perioadele pentru care lipsesc documente sau
nu se găseşte înscris numele solicitantului se vor menţiona în adresa de expediere a certificatului. In
certificat se vor indica denumirile documentelor din care s-au extras elementele necesare întocmirii
certificatului şi, apoi, datele cuprinse în aceste documente
In certificate nu vor fi expuse concluzii personale sau generalizări în legătură cu conţinutul
documentelor cercetate.
In certificat datele se expun în ordinea cronologică.
Redactarea certificatului se face pe baza unui referat scris pe cerere, cu cerneală, întocmit, datat şi
semnat de persoana care a făcut cercetarea.
Referatul trebuie să cuprindă denumirea fondului cercetat şi cotele unităţilor arhivistice cercetate
(anul şi numărul din inventar).
Art. 46. - In cazul în care, la cererea petiţionarului sau din dispoziţia conducerii unităţii creatoare
sau deţinătoare, recercetându-se documentele, se găsesc noi date, se poate elibera fie un nou certificat,
menţionându-se ca îl completează pe cel anterior, cu indicarea numărului şi datei de emitere a
precedentului, fie se poate emite un nou certificat, menţionându-se toate datele, inclusiv cele din
certificatul anterior, care se va anula şi retrage; noul certificat va primi alt număr de înregistrare.
Art. 47. - In cazul în care în arhivă nu se găsesc date cu privire la obiectul cererii, aceasta situaţie
se comunică în scris solicitantului; dacă se cunoaşte unitatea deţinătoare a documentelor ce fac obiectul
cererii, cererea în original se trimite spre rezolvare respectivei unităţi, comunicându-i-se şi solicitantului
acest lucru.
In textul certificatului nu sunt admise ştersături sau completări printre rânduri. Persoana care a
întocmit referatul şi şeful său ierarhic poartă răspunderea asupra exactităţii datelor comunicate.
Copiile sau extrasele se certifică sau, după caz, se legalizează de unitatea care le eliberează.
Certificatele, copiile si extrasele se eliberează personal solicitantului ori împuternicitului său legal
sau se expediază prin poştă.
Diplomele, certificatele de studii, actele de stare civilă sau alte acte originale personale aflate în
dosar se restituie titularului, sub semnătură, reţinându-se la dosar o copie certificată de responsabilul
arhivei.
Evidenţa cererilor se ţine pe bază de fişe întocmite pentru fiecare solicitant în parte. Fişa va
cuprinde: numele şi prenumele solicitantului, numărul şi data de înregistrare a cererii. Fisele se
ordonează alfabetic. In cazul în care dotarea permite, să se creeze un subsistem arhivistic computerizat de
evidenţă şi regăsire a cererilor şi actelor eliberate.
Art. 48. - Scoaterea documentelor din depozitul de arhivă, pentru cercetare, se consemnează întrun registru de depozit, conform anexei nr. 8. In locul dosarului scos pentru cercetare se va introduce în
raft o fişă de control, conform anexei nr. 9; fişa se va anula la rearhivarea dosarului.
II. Ordonarea, inventarierea, selecţionarea şi valorificarea documentelor tehnice şi de
înregistrare tehnică
Art. 49. - Prin documente tehnice şi de înregistrare tehnică, în spiritul Legii Arhivelor Naţionale,
se înţelege: totalitatea actelor purtătoare de informaţie tehnică sau produse ale acţiunii de înregistrare
tehnică pe suporţi magnetici, fotosensibili sau din hârtie tratată special etc.
Art. 50. - Prevederile acestui capitol se aplică în cazurile speciale ale arhivelor tehnice şi de
înregistrare.
Art. 51. - Documentele tehnice şi de înregistrare, indiferent de natura informaţiilor, a suportului
sau a scrisului, se înregistrează Ia intrarea, crearea sau ieşirea lor, după caz.
înregistrarea se poate face fie pe bază de registru de intrare-ieşire, fie pe calculator, într-un fişier
special, fie prin alte mijloace moderne de înregistrare, într-o registratură generală, ori pe compartimente,
cu condiţia asigurării regăsirii rapide a documentelor în circulaţia lor de la intrare/creare la
ieşire/arhivare. 8
Art. 52. - O dată înregistrat, documentul poate deveni o piesă într-un grupaj sau temei pentru
crearea unei unităţi arhivistice, noţiune definibilă prin totalitatea documentelor care se referă la o
problemă dată şi se constituie ca unitate de păstrare.
Art. 53. - Unităţile arhivistice constituite de compartimentele de lucru (servicii, birouri,
laboratoare etc.) se predau Ia arhivă în al doilea an după crearea lor sau în al doilea an după ce procesul
tehnic, pentru care au fost întocmite, a fost încheiat.
Predarea se face pe bază de proces-verbal (anexa nr. 3) şi inventare (anexa nr. 2).
Art. 54. - Intrările, ca şi ieşirile din gestiunea arhivei, se consemnează în registrul de evidenţă
curentă, întocmit conform modelului prevăzut în anexa nr. 4.
Art. 55. - Lucrătorii de arhivă au răspundere civilă şi penală pentru documentele pe care le au în
gestiune.
Prelucrarea arhivistică
Art. 56. - întreaga activitate desfăşurată asupra documentelor tehnice şi de înregistrare se
realizează cu respectarea principiilor generale - „unitatea fondurilor", „respectul faţă de creatorul de fond
şi sistemul său de organizare" şi „drepturile comunităţilor locale asupra documentelor proprii" - precum
şi a celor specifice arhivelor tehnice şi de înregistrare: „compatibilitatea sistemelor" şi prioritatea
conservării asupra tuturor celorlalte principii, criterii, modalităţi.
In acest sens, toate documentele create de o societate, instituţie, familie sau persoană fizică
(fonduri arhivistice), ori selecţionate de o instituţie, familie sau persoană fizică (colecţie) trebuie să se
păstreze într-un singur loc, sub o singură gestiune şi prelucrare (principiul unităţii fondurilor).
In acelaşi timp, este necesar să se respecte succesiunea unităţilor arhivistice în fond (sau colecţie),
potrivit sistemului de organizare dat de creator (principiul respectului faţă de creator).
Totodată, fondurile şi colecţiile arhivistice se impun a fi păstrate în zona geografică în care au fost
create (principiul dreptului comunităţilor locale).
Pe de altă parte, având în vedere că arhivele tehnice şi de înregistrare se prezintă în cele mai dese
cazuri pe suporţi de diferite naturi şi care din această cauză impun condiţii de păstrare specifice
(principiul priorităţii conservării), este necesară găsirea unor forme de administrare care să asigure
compatibilitatea sistemului cu tradiţie arhivistică (principiul compatibilităţii sistemelor).
Art. 57. - Documentele tehnice şi de înregistrare pot apărea incidental în interiorul unui fond clasic
sau pot constitui fonduri şi colecţii integrale.
Prelucrarea documentelor tehnice şi de înregistrare incidentale
Art. 58. - Documentele tehnice şi de înregistrare incidentale pot apărea fie ca ilustraţii cuprinse în
text, fie ca anexe, fie ca unităţi arhivistice de sine stătătoare.
Când documentele sunt |n text, ca ilustraţie sau ca anexă, ele se vor ordona, inventaria, eventual
selecţiona, împreună cu unitatea arhivistică în care sunt încorporate.
In cazul în care documentul tehnic şi de înregistrare este o unitate sau mai multe unităţi arhivistice
incidentale, ele se vor constitui în parte structurală separată, ordonate pe baza criteriului cronologic sau a
criteriului tematic (şi în cadrul lui, cronologic).
Prelucrarea fondurilor şi colecţiilor constituite integral din documente tehnice şi de înregistrare
Art. 59. - Deşi în mod teoretic documentele tehnice şi de înregistrare nu formează singure fondul
arhivistic al instituţiei creatoare, ci numai o structură a acestuia, în mod practic ele se organizează
separat. Motivele acestei separaţii sunt determinate atât de natura suportului şi deci a conservării, cât şi
de regimul de consultare şi valorificare.
a) Ordonarea
Art. 60. - Ordonarea documentelor tehnice şi de înregistrare se face conform structurii
organizatorice a creatorului de fond, după natura suportului şi în cadrul acesteia, pe baza criteriilor:
• cronologic;
• zona geografică sau grad geografic;
• categorie de document;
• alfabetic;
• tematic; 9
• formă;
• format;
• scara;
• faza de proiect;
• alte criterii.
 Art. 61. - Criteriile de ordonare se pot combina în cursul acţiunii, în funcţie de natura informaţiei,
solicitarea vitezei de acces, conservarea documentelor.
Astfel, documentele de cercetare teoretică se ordonează cronologic - după data lansării temei de
cercetare - şi în cadrul cronologiei, alfabetic sau tematic, ori tematic şi în interiorul tematicii, cronologic
şi/sau alfabetic; documentele de proiectare-dezvoltare se ordonează cronologic, după formă - în parte
scrisă şi parte desenată, eventual înregistrările experimentale - iar partea desenată, mai ales după format,
scară; documentele climatologice se ordonează după categoria de act (T.M.) şi în cadrul acesteia,
alfabetic, pe staţii şi apoi cronologic; documentele cartografice geologice, pe zonă geografică - sau grad -
apoi pe scară de proporţii, în sfârşit cronologic ele.
Art. 62. - Succesiunea criteriilor de ordonare se stabileşte de către creatori într-un sistem logic,
menţinut consecvent în întreaga prelucrare a fondului. Ea se menţionează fie într-un plan metodic de
lucru - în cadrul fondurilor închise, aflate la diverşi deţinători, fie în regulamentul de funcţionare a
arhivei, în cadrul fondurilor deschise aflate la creatori.
Art. 63. - Acţiunea de ordonare propriuzisă constă în aşezarea unităţilor arhivistice, pe rafturi sau
în alt mobilier specific, în ordinea prestabilită prin planurile metodice de lucru sau regulamentul
menţionat la articolul precedent.
b) Cotarea unităţilor arhivistice si inventarierea lor
Art. 64. - Odată terminată ordonarea sau concomitent cu ordonarea unităţilor arhivistice. se trece
la inventarierea şi cotarea documentelor. Fiecare unitate (totalitatea documentelor constituite într-un
dosar, o rolă ori înregistrate pe o bandă sau un disc magnetic/optic, păstrate într-o mapă/sul, fiind legate
prin conţinut/temă unele de celelalte) primeşte o cotă, reprezentată prin numărul curent de inventar
Se exceptează de la prevederea din alineatul anterior instituţiile din proiectare-dezvoltare, care dau
aceeaşi cotă atât la partea scrisă, cât şi la partea desenată (sau de înregistrări de laborator), la care se
adaugă un simbol alfabetic sau numeral.
Art. 65. - Inventarierea documentelor tehnice şi de înregistrare se poate executa fie cronologic (în
ordinea intrării lor în arhivă ) , deci de la l la n , anual , fie pe structuri organizatorice şi apoi cronologic ,
fie pe categorii de acte şi cronologic , fie alfabetic şi cronologic.
In cursul inventarierii se consemnează : cota documentului (nr. curent din inventar ) ; conţinutul pe
scurt al documentului sau grupării de documente ; nr. file ; nr. file + nr. foi volante ; desen sau nr.
înregistrări experimentale ; lungimea (in cazul rolelor de microfilm, film, banda) ori durata Ia turaţia n ;.
anii extremi ai documentelor; obsedaţii.
In cazul documentelor cartografice şi planurilor tehnice la rubricaţia inventarului se adaugă scara
(de reducţie cartografică) , măsurile suportului, tehnica de realizare , eventual autorul
In cazul documentelor ştiinţifice , cinematografice , orale şi de proiectare (mai ales cele de
arhitectură ) se menţionează ori în cuprinsul rezumatului , ori ca rubricaţie separată coordonatorul
lucrării, respectiv principalii realizatori (elementele de generic).
In cazul documentelor fotografice care reprezintă grupuri de persoane, în rezumat vor fi
menţionate persoanele surprinse de aparatul fotografic şi ocazia care a prilejuit înregistrarea lor pe
peliculă.
La unităţile arhivistice cu cotaţii de corespondenţă, la observaţii se va menţiona locul de păstrare a
pieselor suplimentare (desene, înregistrări foto sau magnetice etc.).
Art. 66. - Inventarele o dată încheiate se numerotează, certifică şi înregistrează în registrul de
evidenţă curentă.
c) Selecţionarea
Art. 67. - Documentele tehnice şi de înregistrare, la împlinirea termenului de păstrare prevăzut în
nomenclatorul de arhivă al instituţiei creatoare sau deţinătoare, întocmit conform art. 11, se pot
selecţiona, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. 10
Art. 68. - Având în vedere atât valoarea documentară prelungită a documentelor tehnice şi de
înregistrare, cât şi cea juridică ( probatorie, mai ales a celor din proiectare-dezvoltare), dar şi cea istorică,
pentru această categorie de documente procedura de selecţionare se prevede în prezentele instrucţiuni
(art. 29 - 35).
Termenele de păstrare ale documentelor tehnice cuprinse în nomenclatoare se vor pune în
concordanţă cu prevederile legale privind garantarea produsului pe toată durata existenţei şi funcţionării
acestuia.
Comisiile de selecţionare pentru aceste documente vor fi formate din cei mai buni specialişti în
domeniul în care lucrează în sistemul organizatoric al creatorului şi vor cuprinde în mod obligatoriu
consilierul juridic al instituţiei.
In cazul în care creatorii are în organizare o comisie (consiliu) ştiinţifică, aceasta trebuie să-şi dea
avizul pentru selecţionarea arhivelor tehnice şi de înregistrare; în cazul instituţiilor care nu au un
asemenea consiliu, avizul se dă de către consiliul de administraţie.
Art. 69. - După aprobarea lucrării de selecţionare de către Arhivele Naţionale, în inventare, la
rubrica observaţii, se va menţiona: .Selecţionat conform aprobării Arhivelor Naţionale cu nr. ...";
totodată, în registrul de evidenţă curentă se va înscrie ieşirea unităţii arhivistice şi cantitatea de arhivă
selecţionată.
Art. 70. - Scoaterea din evidenţă a unor documente propuse spre selecţionare, dar neaprobate de
către comisia de selecţionare a Arhivelor Naţionale, se consideră fapt penal şi se sancţionează în
consecinţă.
In aceeaşi categorie se înscrie orice distrugere de documente tehnice şi de înregistrare, indiferent
de forma de proprietate.
d) Microfilmarea şi alte forme de reproducere pentru asigurare şi protecţie
Art. 71. - Având în vedere, pe de-o parte, rezistenţa relativ redusă a suporţilor şi înregistrarea
informaţiilor pe suporţi, pe de altă parte, pentru asigurarea în caz de catastrofe naturale sau război, toţi
creatorii şi deţinătorii de arhivă tehnică şi de înregistrare vor realiza copii de asigurare pe bază de
microfilm sau alte forme de reproducere magnetică (disc, bandă s.a.) după documentele clasate ca
permanente în propriul nomenclator arhivistic.
O copie pozitivă sau o a doua copie magnetică se poate folosi pentru înlocuirea originalelor în
cercetare (microfilme sau copii de protecţie).
Art. 72. - In cazurile în care creatorii sau deţinătorul realizează acţiuni de completare a fondului
propriu sau a fondurilor deţinute, se realizează copii de asigurare şi protecţie şi pentru acestea.
Art. 73. - Realizarea copiilor de înlocuire (microfilmarea sau reproducerea informatică a unor
documente create în cantităţi mari şi fără valoare documentar-istorică, dar cu valoare practic sau juridică)
se poate face numai cu aprobările de principiu ale Arhivelor Naţionale şi Ministerului Justiţiei.
Art. 74. - Copiile de microfilm sau magnetice pentru schimb şi comercializare se realizează
potrivit reglementărilor proprii ale instituţiilor Creatoare sau deţinătoare.
Art. 75. - Copiile de asigurare se ordonează pe fonduri şi în ordinea numărului de rolă.
Art. 76. - Evidenţa microfilmării sau a celorlalte mijloace de asigurare şi protecţie se ţine în
inventarele fondurilor şi colecţiilor create şi deţinute prin înregistrarea la rubrica „Observaţii" a
numărului rolei şi cadrelor unde sunt reproduse unităţile arhivistice respective.
Art. 77. - Numai copiile de înlocuire se pot selecţiona, cu îndeplinirea prevederilor legale.
In cazurile în care se constată deprecierea în timp a copiilor de asigurare, se va acţiona pentru
recopierea documentelor după originale, iar copiile depreciate se vor scădea din evidenţă pe baza unui
proces-verbal de scoatere din gestiune.
Art. 78. - Copiile pe microfilm sau alte forme de reproducere, întocmite pentru asigurare, vor fi
păstrate în depozite adecvate conservării acestora, situate, pe cât posibil, într-o localitate diferită de cea în
care îşi desfăşoară activitatea creatorul sau deţinătorul.
e) Valorificarea informaţiilor din documentele tehnice si de înregistrare
Art. 79. - Valorificarea informaţiilor din documentele tehnice şi de înregistrare se reglementează
de către proprietarul de jure al documentelor, în baza unui regulament de acces aprobat de către consiliul
de administraţie.
45 11
Art. 80. - Indiferent de forma de proprietate, delegatul Arhivelor Naţionale are drept de acces la
toate nivelurile de informaţii, cu respectarea prevederilor legale privind secretul de serviciu şi celelalte
categorii de secret impuse de proprietarul de jure şi de facto al documentelor
I. Păstrarea documentelor; organizarea depozitului de arhivă
Art. 81. - Creatorii şi deţinătorii de documente sunt obligaţi să păstreze documentele în condiţii
corespunzătoare, asigurându-le împotriva distrugerii, degradării, sustragerii ori comercializării în alte
situaţii decât cele prevăzute de lege.
Art. 82. - Documentele de arhivă se păstrează în depozite construite special sau în încăperi
amenajate în acest scop, cu asigurarea condiţiilor necesare pentru păstrarea corespunzătoare a
documentelor şi pentru protecţia lor faţă de acţiunea agenţilor de deteriorare: praf, lumina solară,
solicitări la uzura mecanică, variaţii de temperatură şi umiditate, temperaturi excesive, surse de infecţie
sau întreţinere a agenţilor biologici, pericol de foc, inundaţii sau infiltraţii de apă.
Art. 83. - Noile construcţii ale creatorilor şi deţinătorilor de arhivă vor fi avizate numai în cazul în
care au spaţii prevăzute pentru păstrarea arhivei.
Elementele de rezistenţă ale construcţiei vor fi dimensionate conform standardelor în vigoare,
ţinându-se seama că încărcarea cu arhivă (numai în zona rafturilor) se apropie ca valoare de sarcina dată
de hârtia depozitată în vrac.
Art. 84. - Depozitele vor fi dotate cu rafturi, rastele, dulapuri şi alte mijloace de depozitare
specifice, de preferinţă din metal acoperit cu vopsele stabile, anticorozive şi fără emanaţii.
Art. 85. - Dimensionarea elementelor de păstrare a arhivei (rafturi, dulapuri etc.) se va face în
funcţie de dimensiunile materialului suport (hârtie, film etc.). ale materialelor de protecţie (cutii,
containere etc.). ale spaţiului din construcţie aferent, asigurându-se accesul la materialul depozitat şi
posibilitatea unei evacuări rapide în caz de necesitate.
Se recomandă amplasarea rafturilor perpendicular pe sursa de lumină naturală, iar iluminatul
artificial va urmări culoarul dintre rafturi.
Se vor lua măsuri pentru asigurarea stabilităţii sistemelor de depozitare.
Art. 86. - Intre pereţi şi rafturi, ca şi între rafturi se asigură un spaţiu liber de 0,7 - 0,8 m lăţime. In
depozitele mari se pot organiza şi coridoare centrale de 1,5 - 2,0 m lăţime, pe lungimea sau pe lăţimea
depozitului, pentru manevrarea documentelor.
Art. 87. - Pentru depozite mai mari de 50 mp este necesară organizarea de camere de lucru lângă
depozit
Art. 88. - Toate depozitele de arhivă mai înalte de 2,4 m se dotează cu scări de arhivă. In funcţie
de necesităţi, depozitele pot fi dotate şi cu cărucioare de transport interior.
Art. 89. - Pentru protejarea împotriva degradării, documentele se introduc în cutii de carton, mape,
plicuri, tuburi etc. în raport de natura şi dimensiunea lor.
Art. 90. - Aşezarea documentelor în rafturi se face pe manşeta de îndosariere sau pe manşeta
inferioară.
Art. 91. - In cazul în care creatorul deţine documente de mai multe tipuri (hârtie, filme, fotografii,
benzi magnetice etc.) acestea se depozitează pe categorii, dependente de natura materială a acestora,
astfel încât păstrarea şi conservarea lor să poată fi organizată în mod corespunzător.
Art. 92. - Depozitele de benzi magnetice nu vor avea în apropiere câmpuri magnetice.
Art. 93. - In depozitele de arhivă conţinând documente scris trebuie să se asigure un microclimat
caracterizat prin temperaturi cuprinse între 15 - 24° C şi umidităţi relative de 50 - 60%.
Art. 94. - Pentru depozitele de materiale fotografice, ca şi pentru cele cuprinzând benzi magnetice,
temperaturile optime sunt cuprinse între 14 - 18° C, iar umiditatea relativă de 40 - 50%.
Art. 95, - Pentru măsurarea şi urmărirea parametrilor de microclimat, depozitele vor fi dotate cu
aparate de control (termometre, higrometre şi alte asemenea), iar citirile vor fi consemnate într-un
caiet de depozit.
Art. 96. - Ferestrele vor fi asigurate împotriva luminii solare prin perdele de doc sau alte sisteme
parasolare (geamuri absorbante, obloane etc.).
Art. 97. - Depozitele, atunci când nu dispun de instalaţii de climatizare sau centrale de ventilaţie,
se vor aerisi natural. Această aerisire se va efectua atunci când umiditatea atmosferică se încadrează în
limitele specificate la art. 91, fără a se depăşi 1 - 3 schimburi de aer/oră, iar viteza curentului de aer se va
înscrie în limitele de O, 1 - 0,3 m/secundă. 12
Art. 98. - In timpii! operaţiunilor de. legătorie aplicate dosarelor se îndepărtează corpurile metalice
(ace, agrafe, şine de îndosariere ele.); cusătura de legătură se aplică la distanţă de cel puţin 12 - 15 mm de
la partea scrisă spre margine. In cazul în care marginea de îndosariere aste mai mică de 15 mm se lipeşte
o alonjă de îndosariere.
Art. 99. - In depozitele de arhivă se vor asigura curăţenia şi ordinea interioară, pentru a se evita
insalubrizarea acestora sau instalarea de focare biologice (rozătoare, insecte, mucegai); în cazul
semnalării pericolului de degradare a documentelor se iau măsuri de înlăturare a acestuia, cerându-se, in
cazurile deosebite, sprijinul Arhivelor Naţionale.
înlăturarea agenţilor dăunători se face prin desprăfuire, curăţire mecanică, dezinsecţie şi deratizare.
Desprăfuirea documentelor se face cu peni moi sau tampoane, iar absorbţia prafului rezultat, cu
aspiratoare electrice. Dezinfecţia, dezinsecţia şi deratizarea depozitelor de arhivă se fac ori de câte ori
este nevoie şi cel puţin o dată la 5 ani.
Este interzisă păstrarea oricăror alte materiale ce nu aparţin depozitelor de arhivă
Reparaţiile interioare, zugrăvelile şi lucrările de întreţinere a depozitului de arhivă se fac ori de
câte ori este nevoie, asigurându-se în permanentă igiena încăperilor şi funcţionarea normală a instalaţiilor
electrice şi sanitare.
Art. 100. - Pentru prevenirea incendiilor se interzice folosirea focului deschis, a radiatoarelor,
reşourilor, fumatului în incinta depozitului, precum şi utilizarea comutatoarelor, întrerupătoarelor sau
altor instalaţii electrice defecte.
Art. 101. - Camerele de lucru, depozitele de arhivă, ca şi terenul învecinat construcţiei de arhivă
vor fi menţinute în ordine şi curăţenie, cu păstrarea liberă a căilor de acces, a locurilor din apropierea
gurilor de apă şi a instalaţiilor de stingere a incendiilor.
Art. 102. - Depozitele şi celelalte încăperi din vecinătatea acestora vor fi prevăzute cu stingătoare
portabile, cu încărcătură de dioxid de carbon şi praf sau gaze inerte, asigurându-se toate celelalte condiţii
necesare stingerii incendiilor, prevăzute în normele de stat în vigoare.
Depozitele vor fi prevăzute cu mijloace de alarmare şi semnalizare antiincendiu, iar după caz şi cu
instalaţii de stingere automată a incendiilor.
Art. 103. - Creatorii şi deţinătorii de documente sunt obligaţi să păstreze în stare perfectă de
funcţionare utilajul şi materialele de prevenire şi stingere a incendiilor, pe care Ie au în dotare şi să
controleze periodic existenţa şi starea de funcţionare a acestora.
Art. 104. - Ferestrele şi alte locuri de acces vor fi prevăzute cu gratii care să prevină efracţia în
depozite.
Art. 105. - La manipularea şi transportul documentelor se iau măsurile de protecţie necesare
asigurării arhivei pe toată durata transportului
Art. 106. - Creatorii şi deţinătorii de documente au obligaţia să comunice Arhivelor Naţionale sau
direcţiilor judeţene intenţia de a construi sau amenaja depozite de arhivă, pentru a primi confirmarea
locurilor unde urmează să amplaseze depozitele de arhivă.
Art. 107. - In cazuri deosebite, creatorii şi deţinătorii de documente pot solicita consultanţă de
specialitate Arhivelor Naţionale şi direcţiilor judeţene, după caz, pentru organizarea unor măsuri de
conservare, asigurare şi protecţie a documentelor pe care le deţin.
Orice situaţie de calamitate în depozitele de documente se comunică imediat Arhivelor Naţionale
sau direcţiilor judeţene, după caz.
Art. 108. - Dosarele preluate de la compartimentele de muncă se organizează în depozitul de
arhivă pe ani şi, în cadrul anului, pe compartimente şi termene de păstrare, sau pe compartimente şi, în
cadrul compartimentului, pe ani şi pe termene de păstrare.
Pe rafturi, dosarele se aşează de sus în jos şi de la stânga la dreapta.
Rafturile şi poliţele se numerotează.
J. Depunerea documentelor la Arhivele Naţionale
Art. 109. - Persoanele juridice creatoare şi deţinătoare de documente ce fac parte din Fondul
Arhivistic Naţional le depun spre păstrare permanentă la Arhivele Naţionale sau la direcţiile judeţene ale
Arhivelor Naţionale, după cum urmează:
• documentele scrise, după 30 de ani de la crearea lor;
• documentele tehnice, după 50 de ani de la crearea lor;
• actele de stare civilă, după 100 de ani de la întocmirea lor; 13
• documentele fotografice, precum şi peliculele cinematografice, după 20 de ani de la crearea
lor;
• matricele sigilare, după scoaterea lor din uz.
Creatorii şi deţinătorii de documente le pot deţine, după expirarea termenului de depunere, dacă le
sunt necesare desfăşurării activităţii, pe baza aprobării Arhivelor Naţionale sau a direcţiilor judeţene,
după caz.. In această situaţie, creatorii şi deţinătorii de documente sunt obligaţi să depună la Arhivele
Naţionale sau la direcţiile judeţene câte un exemplar al inventarelor documentelor permanente pe care le
deţin.
Art. 110. - Documentele cu valoare practică, în baza cărora se eliberează copii, certificate şi
extrase privind drepturile individuale ale cetăţenilor, vor fi păstrate de creatori şi deţinători.
Art. 111. - In cazul desfiinţării unei unităţi creatoare de documente, fără ca activitatea acesteia să
fie continuată de o alta, şeful compartimentului de arhivă întocmeşte un proces-verbal în prezenţa
reprezentantului Arhivelor Naţionale, în care se consemnează: denumirea fondului arhivistic, cantitatea,
anii extremi, stadiul de prelucrare (inventariere, selecţionare), starea de conservare. Procesul-verbal va fi
semnat de şeful compartimentului de arhivă din unitatea desfiinţată şi de membrii comisiei de lichidare;
un exemplar al procesului-verbal se predă reprezentantului Arhivelor Naţionale. In situaţia mai sus
prevăzută, documentele cu valoare ştiinţifică vor fi preluate de Arhivele Naţionale sau de direcţiile
judeţene, iar cele cu valoare practică, în baza cărora se eliberează copii, extrase şi certificate privind
drepturile individuale ale cetăţenilor vor fi depuse la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale sau la
direcţiile judeţene ale acestuia.
Documentele aparţinând Fondului Arhivistic Naţional, o dată intrate, potrivit legii, în depozitele
Arhivelor Naţionale, nu mai pot fi retrase din administrarea acestora.
Ari. 112. - Preluarea documentelor de la creatori şi deţinători de către Arhivele Naţionale se
efectuează prin confruntarea inventarelor cu unităţile arhivistice. Totodată, se face şi verificarea modului
de constituire a mulaţilor arhivistice predate, împreună cu documentele se preiau şi inventarele acestora,
în trei exemplare. Predarea-preluarea se consemnează într-un proces-verbal, întocmit în două exemplare,
conform modelului anexa nr. 6.
Procesul-verbal se întocmeşte şi se înregistrează la unitatea creatoare sau deţinătoare, numărul
procesului-verbal fiind trecut în registrul de evidenţă curentă, în dreptul inventarelor dosarelor predate.
Procesul-verbal se înregistrează şi la Arhivele Naţionale.
Un exemplar rămâne la unitatea creatoare sau deţinătoare, :celelalte merg la Arhivele Naţionale.
K. Răspunderi şi sancţiuni
Art. 113. - Documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional sunt bunuri de interes
naţional, cărora statul le acordă protecţie specială, pedepsind pe cei ce aduc prejudicii integrităţii
Fondului Arhivistic Naţional sau nu iau măsuri privind evidenţa, selecţionarea şi păstrarea acestor
documente conform Legii Arhivelor Naţionale.
Art. 114. - Sustragerea, distrugerea, degradarea ori aducerea în stare de neîntrebuinţare a
documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Naţional constituie infracţiuni şi se pedepsesc conform
prevederilor Codului penal.
Art. 115. - Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către împuterniciţii
Arhivelor Naţionale sau ai direcţiilor judeţene ale Arhivelor Naţionale.
Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei se pot face plângeri, în termen de 15 zile
de la primirea comunicării, la judecătoria în a cărei rază teritorială a fost săvârşită contravenţia. Anexa Nr. 1
Aprob
Preşedintele consiliului de Administraţie, Se confirmă
 (director) Directorul general al Arhivelor Naţionale
 (Directorul Direcţiei Judeţene...............
 a Arhivelor Naţionale)
NOMENCLATORUL ARHIVISTIC
Aprobat prin Ordinul (decizia) nr. …….. din ………...
Direcţia Serviciile Denumirea dosarului
(conţinutul pe scurt
al problemelor la
care se referă)
Termenul de
păstrare
Obs.
Direcţia
secretariat şi
administrativă
A) Serviciul
secretariat
1. ..........
2. ..........
3. ..........
P
10
5
P
10
5
B) Serviciul
administrati
v
1. ..........
2. ..........
3. ..........
 Anexa Nr. 2
Denumirea creatorului INVENTARUL PE ANUL ___
pentru documentele care
se
Denumirea compartimentului păstrează ....... ani (permanent)
Nr.
crt.
Indicativul
dosarului după
nomenclator
Conţinutul pe
scurt al
dosarului,
registrului,
etc.
Datele
extreme
Numărul
filelor
Obs.
Prezentul inventar format din ........ file conţinute ........... dosare, registre, condici,
cartoteci etc.
Dosarele de la nr. crt. ..........., au fost lăsate la...................., nefiind încheiate.
La preluare au lipsit dosarele de la nr. crt. .................................
Astăzi, ...... s-au preluat ............ dosare.
Am predat. Am primit.
14Anexa nr. 3
Instituţia_________________
( regie autonomă, societate comercială)
PROCES-VERBAL
de predare primire a documentelor
Astăzi, ................., subsemnaţii ..............................., delegaţi ai compartimentului.........................., şi
.........................., arhivarul instituţiei ....................... am procedat primul la predarea şi al doilea la
preluarea documentelor create în perioada .................... de către serviciul menţionat, în cantitate de
................ dosare.
Predarea - primirea s-a făcut pe baza inventarelor anexate, cuprinzând ............. pagini dactilografiate,
conform dispoziţiilor legale.
 Am predat, Am primit,
Anexa nr. 4
REGISTRU DE EVIDENTĂ
a intrărilor-ieşirilor unităţilor arhivistice
Intrări Ieşiri
Nr.
Crt.
Data
intrării
Denumirea
comparti-
mentului
Date
extreme
ale
docu-
mentelor
Nr.
dos.
după
inv.
Nr.
dos.
primite
efectiv
Nr.
dos.
rămase
la
comp.
Data
ieşirii
Unde
s-au
predat
Denumirea
actului de
predare,
nr.,
data
Total
dosare
ieşite
Anexa nr.5
.......................... Se aprobă ( conducerea )
(denumirea creatorului)
….......................
….......................
(sediul)
PROCES-VERBAL Nr. ….........
Comisia de selecţionare, numită prin Ordinul nr. …... din …......, selecţionând în şedinţele din
…..... documentele din anii*) …............... avizează ca dosarele din inventarele anexate să fie
înlăturate ca nefolositoare, expirându-le termenele de păstrare prevăzute în nomenclatorul unităţii.
Preşedinte Membri Secretar
……………………... ………………… ………………………..
Numele şi prenumele Numele şi prenumele Numele şi prenumele
Semnătura Semnătura Semnătura
*) Anii extremi.
1516
Anexa nr. 6
PROCES-VERBAL
Predare - preluare din ___________________________________
(lanul, luna, ziua)
Subsemnaţii____________________________ din partea_________________________________________
şi_____________________________________ din partea_________________________________________
am procedat, primul la predarea şi al doilea la preluarea___________________________________________
ani extremi_____________________însumând_____________________u.a. şi ________m.l.
Totodată s-au predat şi preluat________________________________________________________________
În timpul verificării nu au fost găsite următoarele____________________________________ u.a.
Prezentul poces-verbal cuprinde ________file şi s-a încheiat în două exemplare.
Am predat, Am preluat
Anexa nr.7
Inventar al colecţiei de matrice sigilare
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Nr.
de
inv.
Data preluării
şi denumirea organizaţiei/
persoanei de la care s-a
preluat matricea
Materialul Forma Dimensiunea Descrierea
câmpului
Legenda Anul
confecţionării
Obs.
Anexa nr. 8
_____________________________________________
(Denumirea creatorului sau deţinătorului)
REGISTRU DE DEPOZIT
1 2 3 4 5 6 7 8
Nr.
crt.
Denumirea
fondului/
compartimentului
Cota
dosar
Scopul
scoaterii din
depozit
Numele
solicitantului,
funcţia, serviciul
Data soaterii u.a.,
semnătura
arhivarului
Data restituirii
u.a.,
semnătura
arhivarului
Obs.
Anexa nr. 9
FIŞĂ DE CONTROL
FONDUL/COLECŢIA______________________________________________________________
COMPARTIMENTUL______________________________________________________________
NR. INVENTAR___________________________________________________________________
ANUL____________________________________________________________________________
NUMELE ŞI PRENUMELE SOLICITANTULUI_________________________________________
DATA____________________________________________________________________________

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu