joi, 25 octombrie 2012

Includerea prevederilor SNA in SCIM

Se recomanda includerea in Sistemul de control intern/managerial a Strategiei Nationale Anticoruptie publicata in Monitorul Oficial  202/27.03.2012

"                   HOTĂRÂRE   Nr. 215 din 20 martie 2012
privind aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2012 - 2015, a Inventarului măsurilor preventive anticorupţie şi a indicatorilor de evaluare, precum şi a Planului naţional de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale anticorupţie 2012 - 2015
EMITENT:      GUVERNUL ROMÂNIEI
PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL  NR. 202 din 27 martie 2012

    În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,

    Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

    ART. 1
    Se aprobă Strategia naţională anticorupţie pe perioada 2012 - 2015, prevăzută în anexa nr. 1.
    ART. 2
    Se aprobă Inventarul măsurilor preventive anticorupţie şi indicatorii de evaluare, prevăzuţi în anexa nr. 2.
    ART. 3
    Se aprobă Planul naţional de acţiune pentru implementarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2012 - 2015, prevăzut în anexa nr. 3.
    ART. 4
    Anexele nr. 1 - 3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

                 
    ANEXA 1

             STRATEGIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE PE PERIOADA 2012 - 2015

                                   Cuprins

    1. INTRODUCERE
    2. VALORILE FUNDAMENTALE ŞI PRINCIPIILE PROMOVATE DE STRATEGIE
    3. SCOPUL STRATEGIEI, INSTRUMENTELE ŞI TIPURILE DE INTERVENŢII PROPUSE
    4. OBIECTIVELE GENERALE
    5. IMPLICAŢII JURIDICE
    6. IMPLICAŢII BUGETARE
    7. COORDONAREA IMPLEMENTĂRII ŞI MONITORIZAREA

                                   ABREVIERI

    AEP        - Autoritatea Electorală Permanentă
    ANAF       - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală
    ANFP       - Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici
    ANI        - Agenţia Naţională de Integritate
    ANRMAP     - Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea
                 Achiziţiilor Publice
    CARIN      - Reţeaua Internaţională Camden a Oficiilor de Recuperare a
                 Creanţelor
    CC         - Curtea de Conturi
    CE         - Comisia Europeană
    CSM        - Consiliul Superior al Magistraturii
    CNSC       - Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor
    DGA        - Direcţia Generală Anticorupţie
    IGPR - DIF - Inspectoratul General al Poliţiei Române - Direcţia de
                 investigare a fraudelor
    DEPABD     - Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor
                 de Date
    DLAF       - Departamentul pentru Lupta Antifraudă
    DNA        - Direcţia Naţională Anticorupţie
    GRECO      - Grupul de state împotriva corupţiei - Consiliul Europei
    H.G.       - Hotărârea Guvernului
    INM        - Institutul Naţional al Magistraturii
    JASPERS    - Asistenţă comună pentru susţinerea proiectelor în regiunile
                 europene
    ÎCCJ       - Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
    MAI        - Ministerul Administraţiei şi Internelor
    MAE        - Ministerul Afacerilor Externe
    MAEur      - Ministerul Afacerilor Europene
    MECTS      - Ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
    MCSI       - Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
    MCV        - Mecanismul de Cooperare şi Verificare
    MECMA      - Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri
    MFP        - Ministerul Finanţelor Publice
    MJ         - Ministerul Justiţiei
    MP         - Ministerul Public
    OCDE       - Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică
    ONPCSB     - Oficiul Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării
                 Banilor
    ONRC       - Oficiul Naţional al Registrului Comerţului
    ONU        - Organizaţia Naţiunilor Unite
    OUG        - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
    PGD        - Parteneriatul pentru o guvernare deschisă
    PÎCCJ      - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
    SGG        - Secretariatul General al Guvernului
    SNA        - Strategia naţională anticorupţie
    UCRAP      - Unitatea Centrală pentru Reforma Administraţiei Publice
    UCVAP      - Unitatea pentru Coordonarea şi Verificarea Achiziţiilor Publice
    UE         - Uniunea Europeană

                       STRATEGIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE
                                2012 - 2015

    1. Introducere

    1.1. Despre strategie
    România, ca stat democratic european, promovează o politică publică integrată în materia consolidării integrităţii instituţionale, bazată pe o atitudine proactivă orientată spre reducerea costurilor corupţiei, dezvoltarea mediului de afaceri bazat pe concurenţă, creşterea încrederii publicului în justiţie şi administraţie, precum şi implicarea societăţii civile în procesele decizionale.
    Strategia naţională anticorupţie are ca premise asumate politic importanţa asigurării stabilităţii cadrului legislativ şi instituţional anticorupţie şi alocarea resurselor adecvate pentru o funcţionare eficientă a instituţiilor publice în serviciul cetăţeanului.
    Raportul CE privind progresele realizate de România în cadrul MCV, dat publicităţii în luna iulie 2011, reiterează recomandarea consolidării politicii generale anticorupţie, în special prin îmbunătăţirea coordonării la cel mai înalt nivel şi elaborarea unei noi strategii multianuale solide pentru a preveni şi a pedepsi actele de corupţie, ţinând seama de recomandările făcute într-un studiu de impact independent*1).
    Prezenta strategie asigură implementarea recomandărilor formulate de CE, încorporând totodată recomandările specifice formulate în Evaluarea independentă privind implementarea Strategiei Naţionale Anticorupţie 2005 - 2007 şi a Strategiei Naţionale Anticorupţie privind Sectoarele Vulnerabile şi Administraţia Publică Locală pe perioada 2008 - 2010 în România*2). Acest raport subliniază faptul că noul document strategic anticorupţie trebuie să fie unul comprehensiv şi multidisciplinar, care să vizeze puterea executivă, legislativă şi judecătorească, dar şi autorităţile publice locale, mediul de afaceri şi societatea civilă.
    Documentul preia domeniile identificate ca priorităţi la nivelul UE în Comunicarea anticorupţie a CE*3): recuperarea bunurilor provenite din infracţiuni, protecţia avertizorilor de integritate, achiziţiile publice, prevenirea şi combaterea corupţiei politice, protecţia intereselor financiare ale UE.
    De asemenea, prin acest document strategic se urmăreşte şi pregătirea celei de-a patra runde de evaluare GRECO, cu tema "Prevenirea corupţiei în ceea ce priveşte membrii Parlamentului şi în rândul judecătorilor şi al procurorilor", care se va axa pe următoarele capitole: principii etice şi reguli de conduită, conflicte de interese, interzicerea sau restrângerea anumitor activităţi, declaraţiile de avere şi interese, punerea în aplicare a normelor privind conflictele de interese, conştientizarea.
    Prezenta strategie promovează bunele practici anticorupţie, precum metodologia de evaluare a riscurilor instituţionale de corupţie şi implementarea planurilor sectoriale.
    Nu în ultimul rând, strategia reflectă angajamentul României faţă de valorile Parteneriatului pentru o guvernare deschisă. În septembrie 2011, ţara noastră a achiesat la declaraţia Parteneriatului, asumându-şi ca priorităţi majore: sporirea gradului de disponibilitate a datelor publice deschise puse la dispoziţie de către autorităţile publice, îmbunătăţirea serviciilor publice, creşterea integrităţii publice, gestionarea eficientă a fondurilor publice, crearea unei comunităţi sigure şi consolidarea responsabilităţii corporative.
------------
    *1) Raportul Comisiei Europene COM (2011) 460 final privind progresele realizate de România în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare, dat publicităţii la 20 iulie 2011.
    *2) Evaluarea independentă a fost realizată în perioada decembrie 2010 - martie 2011, prin proiectul Sprijin acordat Ministerului Justiţiei pentru implementarea recomandărilor CE din cadrul MCV, derulat de MJ şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare. Raportul de evaluare a fost publicat pe site-ul MJ în data de 14 aprilie 2011, moment ce a marcat totodată şi lansarea procesului de consultare publică în vederea elaborării noii strategii naţionale anticorupţie.
    *3) UE a lansat în luna iunie 2011 un pachet anticorupţie care conţine: comunicarea CE - Lupta împotriva corupţiei în UE; decizia CE privind instituirea unui mecanism de raportare anticorupţie la nivelul Uniunii Europene; al doilea raport referitor la implementarea deciziei-cadru privind corupţia în sectorul privat; raportul privind modalităţile concrete de participare a UE la GRECO.

    1.2. Corupţia în România în indicatori de percepţie şi statistici oficiale
    La nivelul percepţiei publice, corupţia continuă să fie identificată ca o piedică în prestarea serviciilor publice de calitate la nivel central şi local, ca un fenomen ce subminează administrarea eficientă a fondurilor publice şi obstrucţionează înfăptuirea justiţiei, afectând totodată mediul de afaceri. Indicatori interni şi externi specializaţi în evaluarea percepţiei şi a impactului corupţiei poziţionează România sub media ţărilor membre ale UE.
 ______________________________________________________________________________
| Indicator extern |                 Constatări               | Ţinta de atins |
|                  |                                          | până în 2015   |
|__________________|__________________________________________|________________|
| Indicele de      | Aproximativ trei sferturi din ţările care| 6,37 - media UE|
| percepţie a      | compun acest index au un scor inferior   |                |
| corupţiei 2011   | valorii de 5 (pe o scară de la 0 - nivel |                |
|                  | ridicat de corupţie la 10 - nivel ridicat|                |
|                  | de integritate).                         |                |
|__________________|__________________________________________|________________|
|                  | România se numără printre acestea, cu un |                |
|                  | scor de 3,6.                             |                |
|__________________|__________________________________________|________________|
| Barometrul global| 87% dintre respondenţii români consideră | 73% - media UE |
| al corupţiei 2010| că nivelul corupţiei din România a       |                |
|                  | crescut în ultimii 3 ani.                |                |
|__________________|__________________________________________|________________|
|                  | Partidele politice şi Parlamentul sunt   | Media UE       |
|                  | considerate instituţiile cele mai        | 4,4 (partide   |
|                  | afectate de corupţie (cu un scor de 4,5),| politice),     |
|                  | urmate îndeaproape de justiţie (4),      | 3,5            |
|                  | poliţie (3,9) şi funcţionari publici     | (Parlament),   |
|                  | (3,8).                                   | 3,4 (justiţie),|
|                  |                                          | 3,1 (poliţie), |
|                  |                                          | 3,5            |
|                  |                                          | (funcţionari   |
|                  |                                          | publici)       |
|__________________|__________________________________________|________________|
|                  | Numai 7% dintre respondenţi apreciază ca | 26% - media UE |
|                  | eficiente eforturile curente ale         |                |
|                  | Guvernului de a lupta împotriva          |                |
|                  | corupţiei.                               |                |
|__________________|__________________________________________|________________|
| Sondaj al Băncii | Mediul de afaceri din România consideră  | Corupţia nu    |
| Mondiale*4)      | corupţia ca o problemă majoră în a face  | mai este       |
| asupra mediului  | afaceri (a treia ca importanţă din 14).  | identificată   |
| de afaceri şi    |                                          | de mediul de   |
| performanţelor   |                                          | afaceri în     |
| investiţionale   |                                          | top 5.         |
| 2005 - 2008      |                                          |                |
|__________________|__________________________________________|________________|
| Raportul global  | Steag roşu la capitolul cereri de        | Steguleţ verde |
| privind          | informaţii guvernamentale                |                |
| integritatea 2010|__________________________________________|________________|
|                  | Trei steaguri portocalii la transparenţa | Steguleţ verde |
|                  | finanţării partidelor politice,          |                |
|                  | supravegherea companiilor cu capital     |                |
|                  | majoritar de stat şi aplicarea legii:    |                |
|                  | garanţii şi profesionalism privind       |                |
|                  | conflictele de interese                  |                |
|__________________|__________________________________________|________________|
| Raportul naţiuni | Evaluarea stagnează la 4,00.             | 3,27 - media UE|
| în tranziţie 2011|                                          | pentru anul    |
|                  |                                          | 2010.          |
|__________________|__________________________________________|________________|
    *4) Studiul "Trends in Corruption and Regulatory Burden in Eastern Europe and Central Asia" a fost dat publicităţii în anul 2011 şi oferă date comparative pentru anii 2005 şi 2008.

    În ceea ce priveşte statistica judiciară, anii 2010 şi 2011 au continuat să marcheze o tendinţă pozitivă a indicatorilor de performanţă specifici activităţii DNA în lupta împotriva corupţiei. Aceasta denotă consecvenţă în investigarea şi trimiterea în judecată a unor cauze complexe de corupţie privind fapte grave comise de demnitari, magistraţi ori persoane cu poziţii de conducere în administraţia publică centrală şi locală. Astfel, în 2010 au fost trimişi în judecată 11 demnitari, dintre care un prim-ministru, 3 miniştri, 2 senatori, un deputat, 2 secretari de stat, 2 subprefecţi, şi a fost condamnat definitiv un senator. În anul 2011 au fost trimişi în judecată 6 demnitari (un deputat, un ministru care este deputat, un secretar general în Ministerul Sănătăţii, un subprefect, un preşedinte al Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă, cu rang de secretar de stat, un vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, cu rang de subsecretar de stat) şi au fost condamnaţi 4 (2 deputaţi, un fost deputat şi un subprefect).
    În domeniul justiţiei, pentru fapte de corupţie, în anul 2010 au fost trimişi în judecată 147 de inculpaţi, dintre care 7 judecători, 6 procurori, un notar public, un executor judecătoresc, 19 avocaţi şi 34 de poliţişti. Au fost condamnaţi definitiv 37 de inculpaţi, dintre care 2 procurori, 10 avocaţi, 24 de ofiţeri şi agenţi de poliţie şi un şef de escortă de la penitenciar. În anul 2011 au fost trimişi în judecată 263 de inculpaţi (2 judecători şi 3 procurori, dintre care 2 prim-procurori, 27 de avocaţi, 231 de poliţişti) şi au fost condamnaţi 43 (2 judecători şi 2 procurori, dintre care un prim-procuror la parchetul de pe lângă judecătorie, 5 avocaţi, 26 de poliţişti - 7 subofiţeri şi 19 ofiţeri, dintre care 4 cu funcţii de conducere, 3 lichidatori judiciari, un subofiţer şi 3 ofiţeri cu funcţii de conducere din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, un jandarm cu funcţie de conducere).
    În ceea ce priveşte corupţia din instituţii financiare şi alte instituţii de control, în anul 2010 au fost trimişi în judecată 53 de inculpaţi, dintre care 8 comisari ai Gărzii Financiare, un comisar al Gărzii de Mediu, 5 lucrători vamali, 12 inspectori sau reprezentanţi fiscali, un controlor financiar de la Curtea de Conturi, un inspector de la Inspectoratul de Stat în Construcţii şi 3 inspectori de la inspectoratul teritorial de muncă. De asemenea, în 2010 au fost condamnaţi definitiv: 3 lucrători vamali, un comisar al Gărzii Financiare, 6 inspectori fiscali şi un inspector de la inspectoratul teritorial de muncă. În anul 2011 au fost trimişi în judecată 91 de inculpaţi (63 de lucrători vamali şi un director al Direcţiei de accize şi operaţiuni vamale, 11 comisari ai Gărzii Financiare, dintre care 3 comisari-şefi, 2 directori şi 4 inspectori, dintre care un inspector şef la direcţia generală a finanţelor publice, un consilier al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, 5 funcţionari ai Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, un inspector şef la inspectoratul teritorial de muncă, 3 comisari ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, din care un comisar-şef) şi au fost condamnaţi 30 (8 lucrători vamali, 4 comisari ai Gărzii Financiare şi 3 comisari ai Gărzii de Mediu, 10 inspectori fiscali, 2 inspectori şi un consilier din cadrul Oficiului pentru Protecţia Consumatorului, 2 inspectori ai inspectoratului teritorial de muncă).
    În plus, în 2010 au fost trimise în judecată 194 de persoane din sectorul privat pentru săvârşirea unor fapte de corupţie, iar în anul 2011, 238 de persoane fizice şi 41 de persoane juridice. În 2010 au fost condamnaţi definitiv 34 de inculpaţi pentru infracţiuni de corupţie, iar în anul 2011, 90 de inculpaţi.
    De la adoptarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, activitatea operativă a ANI a fost reluată. La nivelul lunii ianuarie 2012, ANI avea în lucru un număr 4.294 de investigaţii. Totodată, în perioada aprilie 2008 - ianuarie 2012, rezultatele activităţii operaţionale a ANI se prezintă astfel: 2.800 de investigaţii finalizate (clasări + acte de constatare/rapoarte de evaluare); 4.900 de sancţiuni contravenţionale aplicate; 229 de dosare privind posibile fapte de natură penală (conflicte de interese, falsuri în declaraţii, suspiciuni privind infracţiuni asimilate faptelor de corupţie sau infracţiuni contra intereselor financiare ale Uniunii Europene); 232 de cazuri de incompatibilităţi identificate; 31 de cazuri de conflicte de interese de natură administrativă identificate; 27 de cazuri în care ANI a solicitat instanţelor de judecată/comisiilor de cercetare a averii de pe lângă curţile de apel confiscarea unor sume cu caracter nejustificat - suma totală reprezentând diferenţe nejustificate - aproximativ 42,5 milioane lei (12,2 milioane euro) - 3 decizii de confiscare definitive şi irevocabile; 2.660.250 de declaraţii de avere şi de interese postate pe portalul declaraţiilor de avere şi de interese în perioada 2008 - 2012.

    1.3. Politicile publice şi cadrul juridic existente
    SNA este un document de viziune strategică pe termen mediu, care oferă coordonatele majore de acţiune în sprijinul promovării integrităţii şi bunei guvernări la nivelul tuturor instituţiilor publice.
    Documentul constituie punctul de plecare în dezvoltarea şi adoptarea/adaptarea de către instituţiile şi autorităţile publice a propriilor planuri sectoriale. Astfel, SNA cuprinde principiile de acţiune, obiectivele generale şi specifice relevante la nivel naţional. Totodată, documentul include aspecte practice şi instrumente concrete de lucru utile la dezvoltarea planurilor de acţiune sectoriale, cum ar fi: inventarul privind măsurile preventive obligatorii, indicatori de performanţă asociaţi, structura standard a planului de acţiune, mecanismul de coordonare şi monitorizare.
    Prezenta strategie asigură dezvoltarea direcţiilor de acţiune asumate prin Programul de guvernare 2012, cap. 20 "Justiţia şi politici anticorupţie".
    Totodată, pentru asigurarea coerenţei şi coordonării tuturor iniţiativelor relevante la nivel naţional, SNA încorporează condiţionalităţile 2, 3 şi 4 din cadrul MCV şi conduce la optimizarea structurii de coordonare interinstituţională înfiinţată prin Hotărârea Guvernului nr. 79/2010 privind înfiinţarea Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi luptei împotriva corupţiei.
    În baza consultării interinstituţionale organizate cu ocazia elaborării prezentei strategii, se asigură complementaritatea iniţiativelor deja adoptate la nivel naţional. Avem în vedere în special strategia ANI pentru combaterea şi prevenirea acumulării averilor nejustificate, conflictelor de interese şi a stărilor de incompatibilitate 2011 - 2014, precum şi demersurile instituţionale ale CSM privind sporirea credibilităţii justiţiei şi responsabilizarea sistemului judiciar.
    Cadrul legislativ anticorupţie din România este apreciat constant în cadrul rapoartelor de evaluare GRECO şi MCV ca fiind unul dezvoltat. Aceeaşi concluzie a fost formulată şi de autorii evaluării independente a strategiilor anticorupţie implementate în perioada 2005 - 2010. Ca o consecinţă, prezenta strategie pune accent pe implementarea şi asigurarea stabilităţii, predictibilităţii şi coerenţei legislaţiei şi a cadrului instituţional anticorupţie.

    2. Valorile fundamentale şi principiile promovate de SNA

    2.1. Valorile fundamentale
    Prezenta strategie este construită pe premisa asumării de către toate instituţiile şi autorităţile publice a următoarelor valori fundamentale:
    - voinţa politică - toate cele 3 puteri în stat, respectiv puterea executivă, judecătorească şi cea legislativă, înţeleg importanţa unei societăţi lipsite de corupţie şi vor conlucra pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor prevăzute de prezenta strategie;
    - integritatea - reprezentanţii instituţiilor şi ai autorităţilor publice au obligaţia de a declara orice interese personale care pot veni în contradicţie cu exercitarea obiectivă a atribuţiilor de serviciu. Totodată, aceştia sunt obligaţi să ia toate măsurile necesare pentru evitarea situaţiilor de conflict de interese şi incompatibilităţi;
    - prioritatea interesului public - reprezentanţii instituţiilor şi autorităţilor publice au datoria de a considera interesul public mai presus de orice alt interes în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. Aceştia nu trebuie să se folosească de îndatoririle publice pentru obţinerea de beneficii necuvenite, patrimoniale sau nepatrimoniale, pentru ei, familiile lor sau persoane apropiate;
    - transparenţa - reprezentanţii instituţiilor şi autorităţilor publice vor asigura accesul neîngrădit la informaţiile de interes public, transparenţa procesului decizional şi consultarea membrilor societăţii civile în cadrul acestui proces.

    2.2. Principii
    Fiecare măsură cuprinsă în prezenta strategie şi în planul de acţiune se subsumează următoarelor principii, a căror respectare este esenţială pentru realizarea unei administraţii publice moderne şi eficiente:
    - principiul statului de drept, în baza căruia este consacrată supremaţia legii, toţi cetăţenii fiind egali în faţa acesteia. Acesta are la bază respectarea drepturilor omului şi presupune separaţia puterilor în stat;
    - principiul responsabilităţii, potrivit căruia autorităţile statului răspund pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, respectiv pentru modul de implementare şi eficienţa strategiilor de acţiune convenite;
    - principiul evaluării şi gestionării riscurilor de corupţie, care ar trebui să facă parte integrantă din procesul managerial desfăşurat de către fiecare organizaţie;
    - principiul proporţionalităţii în elaborarea şi punerea în aplicare a procedurilor anticorupţie: instituţiile publice trebuie să elaboreze, să implementeze şi să menţină proceduri puternice, care să fie proporţionale cu riscurile şi vulnerabilităţile instituţionale şi dimensionate în funcţie de resursele şi complexitatea organizaţiei;
    - principiul răspunderii la cel mai înalt nivel de angajament: politicile "anti-mită" nu vor fi eficiente dacă nu există un mesaj clar dat de administraţie de la nivelul cel mai înalt, conform căruia mita nu este tolerată. Nivelul superior al conducerii pe fiecare palier de administraţie trebuie să iniţieze, să supravegheze şi să conducă, prin puterea exemplului, punerea în aplicare a unei politici de respingere a corupţiei, recunoscând faptul că mita este contrară valorilor fundamentale de integritate, transparenţă şi responsabilitate şi că aceasta subminează eficacitatea organizaţională;
    - principiul prevenirii săvârşirii faptelor de corupţie şi a incidentelor de integritate, potrivit căruia identificarea anticipată şi înlăturarea în timp util a premiselor apariţiei faptelor de corupţie sunt prioritare şi imperative. Atât instituţiile publice, cât şi cele private trebuie să dea dovadă de diligenţă în evaluarea partenerilor, agenţilor şi contractorilor. Fiecare entitate ar trebui să evalueze riscurile de luare de mită asociate cu intrarea într-un parteneriat sau de contractare a unor acorduri cu alte entităţi şi este datoare apoi să efectueze evaluări periodice ale riscurilor. La încheierea de parteneriate sau aranjamente contractuale trebuie să verifice dacă respectivele organizaţii au politici şi proceduri care sunt în concordanţă cu aceste principii şi orientări;
    - principiul eficacităţii în combaterea corupţiei, care se bazează pe evaluarea continuă a activităţii instituţiilor cu atribuţii în domeniu atât din punctul de vedere al îndeplinirii cât mai complete a obiectivelor asumate pentru a produce efectele pozitive pe care societatea le aşteaptă, cât şi al managementului organizaţional;
    - principiul cooperării şi coerenţei, în baza căruia instituţiile implicate în prevenirea şi combaterea corupţiei trebuie să coopereze îndeaproape, asigurând o concepţie unitară asupra obiectivelor ce trebuie îndeplinite şi a măsurilor ce urmează a fi luate;
    - principiul parteneriatului public-privat, care recunoaşte importanţa cooptării societăţii civile şi a mediului de afaceri în activităţile concrete de implementare a măsurilor de prevenire a corupţiei.

    3. Scopul SNA, instrumentele şi tipurile de intervenţii propuse

    3.1. Scopul SNA şi caracterul multidisciplinar
    Scopul SNA este reducerea şi prevenirea fenomenului corupţiei prin aplicarea riguroasă a cadrului normativ şi instituţional în vederea maximizării impactului măsurilor anticorupţie.
    Documentul are un caracter multidisciplinar şi este adresat tuturor instituţiilor publice reprezentând puterea executivă, legislativă şi judecătorească, autorităţilor publice locale, mediului de afaceri şi societăţii civile.

    3.2. Instrumentele şi tipurile de intervenţii propuse
    Rapoartele periodice de evaluare a eficienţei demersurilor anticorupţie implementate de România arată faptul că momentul adoptării de noi legi anticorupţie a fost deja depăşit. Este momentul ca la nivelul fiecărei instituţii publice, dar şi al celor din sectorul privat să se pună accent pe implementarea eficientă a standardelor interne şi internaţionale anticorupţie.
    Totodată, este necesară o schimbare de abordare cu privire la promovarea integrităţii instituţionale. În fapt, orice nou dosar ANI sau DNA constituie un eşec al managementului instituţiei de a preveni incidentele de integritate în cel mai larg sens al noţiunii. Soluţia nu poate fi decât asumarea de către conducătorii instituţiilor publice a problematicii integrităţii la nivelul organizaţiei. Această atitudine trebuie să depăşească nivelul asumării declarative a principiului "toleranţei zero" şi să se manifeste prin măsuri concrete de descurajare a actelor de corupţie.
    În susţinerea unei schimbări de abordare a managementului, SNA pune accent pe măsurile de promovare a integrităţii instituţionale, având ca repere principale: implementarea codurilor etice, punerea în aplicare a standardelor de control intern/managerial şi eficientizarea mecanismelor administrative de sancţionare, protecţia avertizorului de integritate, managementul vulnerabilităţilor specifice fiecărei instituţii.
    SNA propune implementarea unor instrumente noi, consacrate ca bune practici europene, precum metodologia de evaluare a riscurilor de corupţie. Acest tip de metodologie a fost testat cu succes de către DGA în cadrul SNA 2008 - 2010. Pe parcursul implementării noii SNA se urmăreşte testarea aplicării acestui instrument şi în cadrul altor instituţii publice. În funcţie de rezultate se va putea decide elaborarea unei metodologii unitare, care să fie ulterior implementată de toate instituţiile publice.
    De asemenea, pornind de la experienţa SNA implementate între 2008 şi 2011 în sectoarele vulnerabile, fiecare instituţie are obligaţia elaborării şi implementării propriului plan de măsuri care să urmărească remedierea vulnerabilităţilor specifice.
    Prezenta strategie răspunde şi recomandărilor privind consolidarea mecanismului de coordonare şi monitorizare a implementării măsurilor anticorupţie.
    Prin cooperarea cu agenţiile cu atribuţii în prevenirea şi combaterea corupţiei, la nivelul secretariatului tehnic se urmăreşte operaţionalizarea unui mecanism de valorificare a cazuisticii DNA, PÎCCJ, ANI, DGA şi IGPR - DIF, precum şi a altor instituţii cu atribuţii de control. Acest mecanism va facilita evaluarea periodică a eficienţei reacţiei instituţionale şi a măsurilor adoptate de managementul instituţiilor publice cu privire la riscurile şi vulnerabilităţile identificate, precum şi diseminarea la nivelul tuturor autorităţilor publice a bunelor practici anticorupţie. Suplimentar, cu sprijinul ANI se va proceda la identificarea factorilor de risc şi a sectoarelor vulnerabile, în raport cu prevederile Legii nr. 176/2010.
    Nu în ultimul rând, prin intermediul inventarului măsurilor preventive anticorupţie şi indicatorilor de evaluare asociaţi (anexa nr. 2 la hotărâre) se urmăreşte realizarea la nivelul fiecărei instituţii/autorităţi publice a unei autoevaluări periodice (semestriale) privind nivelul de utilizare şi eficienţă a măsurilor anticorupţie. Autoevaluarea va viza măsuri precum declararea averilor, respectarea regulilor privind cadourile, managementul conflictelor de interese, incompatibilităţile, codurile etice şi deontologice, transparenţa decizională, accesul la informaţii de interes public, gestionarea fondurilor publice, achiziţiile publice, repartizarea aleatorie a dosarelor sau a sarcinilor de serviciu, procedurile de selecţie şi promovare a personalului etc.
    Această autoevaluare va fi dublată de un mecanism constând în misiuni tematice de evaluare efectuate de către echipe mixte, constituite din experţi ai diferitelor instituţii publice şi organizaţii neguvernamentale. Acest tip de evaluare va viza inclusiv modul concret de aplicare a măsurilor preventive prevăzute în anexa nr. 2 la hotărâre, precum protecţia personalului din instituţiile şi autorităţile publice care semnalează încălcări ale legii şi a consilierului de etică/integritate şi, dacă este necesar, formularea de propuneri pentru consolidarea statutului lor juridic. Acest mecanism va prelua bunele practici în materie consacrate la nivelul GRECO, ONU şi OCDE.
    Pentru fiecare tip de intervenţie, SNA identifică obiective generale şi specifice. Toate acestea sunt dezvoltate pornind de la abordarea clasică, trihotomică de intervenţie strategică în domeniul anticorupţie, respectiv prevenire, educaţie şi combatere.

    4. Obiectivele generale

    4.1. Prevenirea corupţiei în instituţiile publice
    Legislaţia naţională anticorupţie dezvoltată de-a lungul ultimului deceniu conţine un set complex de măsuri preventive care asigură un nivel înalt de integritate în administraţia publică din România.
    Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, instituie o obligaţie a persoanelor care exercită o funcţie publică de a îndeplini îndatoririle ce le revin din exercitarea funcţiilor, atribuţiilor sau însărcinărilor încredinţate, cu respectarea strictă a legilor şi a normelor de conduită profesională, şi de a asigura ocrotirea şi realizarea drepturilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor, fără să se folosească de funcţiile, atribuţiile ori însărcinările primite, pentru dobândirea pentru ele sau pentru alte persoane de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Această obligaţie cu caracter general este subsecvent reglementată prin legi speciale, precum şi coduri etice şi regulamente interne ce cuprind o serie de norme referitoare la conduita persoanelor din sectorul public şi privat, în concordanţă cu standardele internaţionale în materie.
    Răspunderea individuală trebuie însă dublată de asigurarea condiţiilor necesare pentru punerea în aplicare a cadrului normativ existent, monitorizarea şi evaluarea periodică a eficienţei măsurilor adoptate. Acestea constituie responsabilităţi ce aparţin conducerii instituţiilor publice şi implică asumarea agendei anticorupţie la cel mai înalt nivel. Acesta este unul dintre obiectivele majore ale prezentei secţiuni, ce urmează a fi implementat la nivelul tuturor instituţiilor publice.
    Pe lângă măsurile cu caracter obligatoriu pentru toate autorităţile publice, SNA cuprinde şi măsuri specifice pentru creşterea gradului de integritate şi transparenţă în domenii/sectoare prioritare, precum sistemul judiciar, finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, achiziţiile publice şi administraţia publică locală.
    Unul dintre obiectivele majore ale României îl constituie aderarea la OCDE. În acest sens, obţinerea statutului de membru cu drepturi depline la Grupul de Lucru privind Lupta împotriva Corupţiei în Tranzacţiile Internaţionale al OCDE reprezintă o prioritate a agendei naţionale anticorupţie. Alături de acest obiectiv, SNA va viza evaluarea periodică a implementării de către România a legislaţiei specifice pentru implementarea Deciziei-cadru privind combaterea corupţiei în sectorul privat, precum şi a standardelor Convenţiei ONU împotriva corupţiei.

 ______________________________________________________________________________
| Obiectiv specific 1. Remedierea vulnerabilităţilor specifice instituţiilor   |
| publice prin implementarea sistematică a măsurilor preventive                |
|______________________________________________________________________________|

    Măsuri:
    1. autoevaluarea periodică a gradului de implementare a măsurilor preventive obligatorii (enumerate în anexa nr. 2 la hotărâre);
    2. intensificarea activităţilor de implementare a sistemelor de control intern/managerial la ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetului oricărui fond special, incluzând instituţiile publice din subordine*5);
    3. introducerea treptată la nivelul instituţiilor publice a unei metodologii unitare de evaluare a riscurilor de corupţie ca premisă pentru dezvoltarea planurilor interne de integritate;
    4. implementarea codului de conduită pentru evitarea situaţiilor de incompatibilitate şi conflict de interese de către personalul implicat în gestionarea programelor finanţate din fonduri comunitare nerambursabile postaderare;
    5. consolidarea statutului şi a rolului consilierului de etică;
    6. operaţionalizarea de sisteme telefonice de tip call center care să faciliteze sesizarea iregularităţilor şi a posibilelor fapte de corupţie;
    7. implementarea standardelor internaţionale şi promovarea unui rol activ al României în cadrul iniţiativelor regionale şi internaţionale anticorupţie.
------------
    *5) Standardele de management/control intern sunt elaborate în baza Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial şi controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi sunt aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial, cuprinzând standardele de control intern/managerial la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial, republicat.

    Responsabili: conducătorii instituţiilor şi autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, cei din cadrul sistemului judiciar (instanţe, parchete) şi Parlament

 ______________________________________________________________________________
| Obiectiv specific 2. Creşterea transparenţei instituţionale prin sporirea    |
| gradului de disponibilitate a datelor publice deschise (open data*6)) puse   |
| la dispoziţie de către autorităţile publice                                  |
|______________________________________________________________________________|
    *6) Datele publice deschise sunt acele date puse la dispoziţie de către autorităţile publice şi care sunt liber de accesat, reutilizat şi redistribuit. Ca principale caracteristici, datele deschise sunt procesabile (pot fi prelucrate prin mijloace automate) şi sunt furnizate într-un format deschis (asupra căruia nicio entitate nu deţine control exclusiv) şi sub o licenţă deschisă (care permite folosirea liberă a datelor, fără ca acestea să fie limitate prin drepturi de proprietate intelectuală - drepturi de autor, drept sui-generis cu privire la bazele de date, mărci sau secrete comerciale). La nivel european, principiul reutilizării datelor publice este abordat în Directiva 2003/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind reutilizarea informaţiilor din sectorul public, care a fost transpusă în legislaţia românească prin Legea nr. 109/2007 privind reutilizarea informaţiilor din instituţiile publice, cu modificările ulterioare. Legea prevede că reutilizarea documentelor deţinute de către instituţiile publice este liberă pentru toţi participanţii potenţiali de pe piaţă şi că instituţiile publice trebuie să asigure condiţii pentru facilitarea accesului la documentele disponibile pentru reutilizare, în special prin elaborarea de liste şi directoare, în cazul utilizării mijloacelor electronice, cu cele mai importante documente destinate reutilizării. Acest obiectiv transpune în SNA conceptul open data, la care România s-a angajat prin procedurile de aderare la Parteneriatul pentru o guvernare deschisă (Open Government Partnership).

    Măsuri:
    1. îndeplinirea procedurilor de aderare la Parteneriatul pentru o guvernare deschisă;
    2. asigurarea respectării prevederilor privind accesul la informaţii de interes public şi a celor privind transparenţa procesului decizional;
    3. dezvoltarea soluţiilor de e-guvernare, e-administrare şi e-justiţie ca platforme de accesare a serviciilor publice de către cetăţeni;
    4. implementarea de proiecte pentru promovarea integrităţii şi bunei guvernări în parteneriat cu societatea civilă;
    5. îmbunătăţirea strategiilor de comunicare pe teme anticorupţie, cu accent pe gestionarea relaţiilor cu publicul şi mass-media.

    Responsabili: conducătorii instituţiilor şi autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, cei din cadrul sistemului judiciar (instanţe, parchete) şi Parlament.

 ______________________________________________________________________________
| Obiectiv specific 3. Consolidarea integrităţii şi transparenţei sistemului   |
| judiciar prin promovarea măsurilor anticorupţie şi a standardelor etice      |
| profesionale                                                                 |
|______________________________________________________________________________|

    Măsuri:
    1. implementarea strategiei de integritate în sistemul judiciar;
    2. reformarea sistemului disciplinar judiciar prin consolidarea rolului şi statutului Inspecţiei Judiciare;
    3. cooperarea în domeniul integrităţii cu organizaţiile şi instituţiile reprezentative ale profesiilor juridice şi conexe;
    4. elaborarea, aprobarea şi implementarea unui plan de acţiune unitar pentru promovarea integrităţii la nivelul instituţiilor publice implicate în buna funcţionare a justiţiei ca serviciu public.

    Responsabili: CSM, ÎCCJ, MP, MJ şi structurile subordonate, instanţe şi parchete

 ______________________________________________________________________________
| Obiectiv specific 4. Creşterea transparenţei finanţării partidelor politice  |
| şi a campaniilor electorale                                                  |
|______________________________________________________________________________|

    Măsuri:
    1. completarea cadrului legislativ privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, în concordanţă cu recomandările GRECO*7);
    2. creşterea capacităţii administrative de control a AEP prin asigurarea resurselor necesare;
    3. organizarea periodică de către AEP a unor sesiuni de formare pentru reprezentanţii partidelor politice;
    4. asigurarea publicităţii surselor de finanţare a activităţii partidelor politice şi a cheltuielilor efectuate;
    5. stabilirea şi aplicarea unor norme maximale privind afişajul electoral stradal;
    6. aplicarea de sancţiuni disuasive pentru oferirea de cadouri/foloase materiale în schimbul voturilor.
------------
    *7) Recomandările au fost formulate în rapoartele de evaluare a României, din cadrul celei de-a treia runde de evaluare GRECO, cu privire la incriminările faptelor de corupţie şi transparenţa finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale. Cele două rapoarte au fost adoptate în cadrul celei de-a 49-a reuniuni plenare GRECO, ce a avut loc în perioada 9 noiembrie - 3 decembrie 2010.

    Responsabili: AEP, ANI, CC, ANAF, MP, ÎCCJ, MFP

 ______________________________________________________________________________
| Obiectiv specific 5. Consolidarea integrităţii în rândul membrilor           |
| Parlamentului                                                                |
|______________________________________________________________________________|

    Măsuri:
    1. modificarea regulamentelor Camerei Deputaţilor şi Senatului şi a altor acte normative în materie, în sensul de a pune pe ordinea de zi a primei şedinţe în plen cererile de ridicare a imunităţii parlamentarilor şi soluţionarea acestor cereri în termen de cel mult 72 de ore;
    2. reglementarea interdicţiei pentru avocaţii parlamentari de a da consultanţă sau de a reprezenta în orice fel autorităţi publice sau entităţi economico-financiare cu capital majoritar de stat;
    3. pregătirea evaluării României în cadrul rundei IV GRECO "Prevenirea corupţiei în ceea ce priveşte membrii Parlamentului şi în rândul judecătorilor şi al procurorilor";
    4. adoptarea codului etic al membrilor Parlamentului;
    5. organizarea de seminare, consultări şi dezbateri publice periodice pentru diseminarea bunelor practici privind integritatea în rândul parlamentarilor şi creşterea încrederii cetăţenilor.

    Responsabil: Parlamentul României, Guvernul României, prin MJ

 ______________________________________________________________________________
| Obiectiv specific 6. Creşterea eficienţei mecanismelor de prevenire a        |
| corupţiei în materia achiziţiilor publice                                    |
|______________________________________________________________________________|

    Măsuri:
    1. prevenirea conflictelor de interese în gestionarea fondurilor publice;
    2. extinderea atribuţiilor de verificare şi control ale ANRMAP;
    3. scăderea substanţială a numărului de nereguli şi contestaţii, fluidizarea ratei de absorbţie a fondurilor comunitare şi eficienta utilizare a fondurilor publice;
    4. identificarea punctelor deficitare ale SEAP şi remedierea acestora;
    5. sistematizarea legislaţiei, procedurilor şi a materialelor cu caracter de îndrumare în materia achiziţiilor publice şi diseminarea largă la nivelul instituţiilor publice şi al companiilor;
    6. constituirea unei baze de date cu companiile care şi-au executat necorespunzător contractele din fonduri publice;
    7. organizarea periodică de cursuri de formare profesională multidisciplinară pentru promovarea bunelor practici naţionale şi internaţionale în materia achiziţiilor publice;
    8. analizarea practicii judiciare în materie de achiziţii publice şi evaziune fiscală, analiză utilă pentru unificarea practicii, inclusiv prin promovarea recursurilor în interesul legii.

    Responsabili: ANRMAP, ANI, ONRC, DEPABD, Consiliul Concurenţei, JASPERS, MCSI, CNSC, UCVAP, DNA, PICCJ, ÎCCJ, MJ, CSM-INM

 ______________________________________________________________________________
| Obiectiv specific 7. Promovarea unui mediu de afaceri concurenţial, corect   |
| şi integru                                                                   |
|______________________________________________________________________________|

    Măsuri:
    1. implementarea standardelor OCDE, UE, ONU în prevenirea corupţiei în sectorul privat;
    2. promovarea concurenţei loiale şi a politicilor antitrust prin identificarea, descurajarea şi sancţionarea înţelegerilor anticoncurenţiale;
    3. realizarea schimbului de bune practici în implementarea programelor de integritate între mediul privat şi sectorul public;
    4. organizarea de consultări publice periodice între reprezentanţii sectorului public şi mediul de afaceri cu privire la agenda naţională anticorupţie şi politicile publice cu impact asupra activităţii economice;
    5. diseminarea politicilor şi programelor antimită dezvoltate la nivelul companiilor, inclusiv prin aducerea acestora la cunoştinţa posibililor contractori şi furnizori şi solicitarea respectării unor standarde echivalente.

    Responsabili: reprezentanţii mediului de afaceri, MJ, MECMA, Consiliul Concurenţei

 ______________________________________________________________________________
| Obiectiv specific 8. Consolidarea integrităţii, eficienţei şi transparenţei  |
| la nivelul administraţiei publice locale                                     |
|______________________________________________________________________________|

    Măsuri:
    1. simplificarea procedurilor administrative pentru eliberarea certificatelor şi autorizaţiilor;
    2. instituirea de standarde de cost şi bune practici privind principalele procese de lucru specifice administraţiei publice locale;
    3. adecvarea structurilor organizatorice prin raportare la standardele de cost şi populaţia deservită;
    4. organizarea de consultări/dezbateri publice periodice în plan local pentru promovarea bunelor practici anticorupţie la nivelul administraţiei publice locale şi creşterea încrederii cetăţenilor;
    5. elaborarea şi diseminarea unui studiu diagnostic privind fenomenul corupţiei din administraţia publică locală*8);
    6. dezvoltarea reţelelor de elaborare şi evaluare a politicilor publice anticorupţie de la nivel teritorial/local după modelul Grupurilor de Acţiune Anticorupţie*9).
------------
    *8) Obiective cuprinse în Proiectul "Studiu diagnostic privind fenomenul corupţiei în administraţia publică locală", cofinanţat de Fondul Social European prin Programul operaţional Dezvoltarea capacităţii administrative - axa prioritară 1, domeniul major de intervenţie 1.2 - Creşterea responsabilităţii administraţiei publice. Proiectul este implementat de MAI, prin UCRAP şi DGA.
    *9) În cadrul Strategiei Naţionale Anticorupţie 2008 - 2010, în cooperarea dintre MAI şi Centrul Naţional pentru Integritate, au fost înfiinţate grupurile de acţiune anticorupţie, care reunesc reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei publice locale şi ai serviciilor descentralizate.

    Responsabili: primarii, preşedinţii consiliilor judeţene, prefecţii, structurile asociative ale administraţiei publice locale din România, MP, MAI, MJ

    4.2. Creşterea gradului de educaţie anticorupţie
    Cunoaşterea de către angajaţi a normelor etice care guvernează exercitarea funcţiei sau a demnităţii publice, a atribuţiilor de serviciu, a misiunii şi mandatului diferitelor instituţii publice, a procedurilor de lucru şi a sancţiunilor aplicabile constituie precondiţii esenţiale pentru integritatea instituţională. Pe lângă componenta de îndrumare îndeplinită prin intermediul consilierilor de etică sau de integritate - care devine incidentă în cauze individuale, de cele mai multe ori la solicitarea angajatului - managementul instituţiei trebuie să adopte un rol proactiv şi să asigure, cu regularitate, participarea personalului propriu la cursuri de pregătire specializate anticorupţie. Aceste cursuri trebuie să fie adaptate la tipul de serviciu public prestat şi pregătirea profesională a angajatului şi să ofere un bagaj solid de cunoştinţe pentru reducerea "zonelor gri" care - din necunoaştere sau înţelegere greşită - pot conduce la corupţie.
    Pe de altă parte, promovarea integrităţii şi a eticii în viaţa publică nu se poate realiza fără contribuţia şi rolul activ al beneficiarilor serviciilor publice. Respingerea corupţiei de către cetăţeni, raportarea iregularităţilor sau a abuzurilor reprezintă manifestări ale spiritului civic şi ale respectului pentru statul de drept. Aceste valori trebuie însă promovate şi explicate temeinic, începând chiar din şcoală, şi trebuie dublate de accesul facil la informaţiile de interes public. Astfel, o componentă fundamentală a SNA va consta în activitatea de informare a cetăţenilor atât cu privire la obligaţiile legale ale instituţiilor şi ale funcţionarilor publici, cât şi cu privire la modalităţile de luptă împotriva fenomenului corupţiei, prin mijloacele legale şi civice de care fiecare cetăţean dispune.

 ______________________________________________________________________________
| Obiectiv specific 1. Dezvoltarea componentei anticorupţie a curriculumului de|
| formare continuă pentru personalul propriu al instituţiilor publice          |
|______________________________________________________________________________|

    Măsuri:
    1. asigurarea participării propriilor angajaţi la cursuri periodice privind normele etice şi de conduită;
    2. introducerea în tematica de formare profesională a modulelor pe tema integrităţii;
    3. elaborarea şi diseminarea de ghiduri şi materiale cu caracter informativ privind riscurile şi consecinţele faptelor de corupţie sau ale incidentelor de integritate.

    Responsabili: conducătorii instituţiilor şi autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, cei din cadrul sistemului judiciar (instanţe, parchete) şi Parlament

 ______________________________________________________________________________
| Obiectiv specific 2. Creşterea gradului de informare a publicului cu privire |
| la impactul fenomenului de corupţie                                          |
|______________________________________________________________________________|

    Măsuri:
    1. organizarea la nivel naţional şi local a dezbaterilor publice anticorupţie;
    2. introducerea tematicii anticorupţie în cadrul activităţilor extracurriculare şi programelor şcolare (promovarea unei discipline opţionale în cadrul CDŞ - curriculum la decizia şcolii - din ariile curriculare Om şi societate şi Consiliere şi orientare);
    3. desfăşurarea de campanii naţionale şi locale pentru promovarea unui comportament de recunoaştere şi respingere a corupţiei, inclusiv prin parteneriate şcoală - comunitate - familie;
    4. iniţierea şi derularea de proiecte comune cu organizaţii neguvernamentale specializate în domeniul anticorupţie;
    5. elaborarea de ghiduri metodologice privind prevenirea corupţiei în educaţie;
    6. realizarea unui portal şi a unei baze de date pentru sesizări on-line şi mecanisme instituţionale de verificare;
    7. formarea de cadre didactice şi personal din administraţia publică în domeniul anticorupţie în educaţie.

    Responsabili: MECTS în cooperare cu instituţiile cu atribuţii în prevenirea şi combaterea corupţiei, conducătorii instituţiilor şi autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, cei din cadrul sistemului judiciar şi Parlament

    4.3. Combaterea corupţiei prin măsuri administrative şi penale
    Rezultatele DNA privind investigarea şi urmărirea penală a cazurilor de corupţie la nivel înalt, inclusiv a cazurilor în care sunt implicaţi foşti sau actuali membri ai Parlamentului sau ai Guvernului, sunt în continuare convingătoare şi s-a putut constata o creştere a numărului de condamnări. Cu toate acestea, rezultatele înregistrate la nivelul instanţelor prezintă în continuare o imagine mixtă. Deşi majoritatea cazurilor de corupţie la nivel înalt se soluţionează în termen de 3 ani, un număr semnificativ de cazuri importante în care sunt implicaţi demnitari sunt pe rol de peste 3 ani. În câteva dintre aceste cazuri s-a împlinit deja termenul de prescripţie, total sau parţial, iar alte câteva se apropie de acest termen. Pentru acele cazuri în care s-au pronunţat hotărâri definitive, statisticile indică faptul că trendul de înăsprire a pedepselor aplicate în cauze de corupţie observat în 2010, cu mai puţine decizii de suspendare, nu a fost menţinut în 2011.
    Demersurile procurorului general de a consolida abordarea parchetelor judeţene în combaterea corupţiei la nivel mic şi mediu aduc în continuare îmbunătăţiri. Strategiile judeţene de combatere a corupţiei sunt puse în aplicare şi rezultatele acestora sunt revizuite bianual. Numărul rechizitoriilor, în astfel de cazuri, a continuat să crească (creştere cu 14% în 2010), existând şi o proporţie mai mare de investigaţii ce au condus la trimiteri în judecată. O tendinţă pozitivă în ceea ce priveşte complexitatea cazurilor, precum şi gama de tehnici de investigare utilizate, de asemenea, au fost menţinute. Totodată, cooperarea cu structurile MAI - DGA şi DIF a avut ca rezultat creşterea indicatorilor de performanţă. Cu toate acestea, a existat o scădere semnificativă a numărului de anchete iniţiate din oficiu, aspect ce ar putea fi revizuit.
    Deşi ANI şi-a îmbunătăţit metodologia, iar investigaţiile pe care le desfăşoară sunt mai eficiente, monitorizarea de către organismele judiciare şi administrative competente ar trebui îmbunătăţită în mod semnificativ. Sancţiunile aplicate ca urmare a constatărilor făcute de ANI sunt puţine la număr, iar cele aplicate sunt rareori disuasive*10).
    Pe lângă măsurile concrete de continuare a combaterii corupţiei prin mijloacele specifice organelor judiciare şi ANI, SNA pune accent şi pe creşterea eficienţei activităţilor de control administrativ. Sunt avute în vedere măsurile de protejare a intereselor financiare ale UE*11) prin activitatea DLAF. Activitatea de control intern, audit, precum şi mecanismele de sancţionare a abaterilor disciplinare pot contribui substanţial la consolidarea integrităţii instituţionale.
    Nu în ultimul rând, SNA urmăreşte producerea unei schimbări fundamentale de abordare a luptei împotriva criminalităţii organizate şi a corupţiei, prin acordarea unei atenţii deosebite procesului de confiscare şi recuperare a produsului infracţiunilor. În acest sens, SNA asigură complementaritatea demersurilor naţionale în materia luptei împotriva fraudei, evaziunii fiscale şi spălării banilor.
------------
    *10) De exemplu, dintr-un total de 82 decizii de incompatibilitate confirmate de instanţe, comisiile disciplinare au aplicat sancţiuni doar în 14 cazuri, din care 5 au fost demiteri, iar 5 simple avertismente.
    *11) UE şi-a reafirmat una dintre priorităţile sale privind protejarea banilor contribuabililor europeni, adoptând permanent măsuri în acest sens: Strategia comună a OLAF, DG Regio, DG Empl şi DG Mare de prevenire a fraudei 2010 - 2011, Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul European Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor COM(2011) 293 final din 26 mai 2011.

 ______________________________________________________________________________
| Obiectiv specific 1. Continuarea progreselor deja înregistrate în procesul de|
| investigare cu imparţialitate şi soluţionare de către instanţe a faptelor de |
| mare corupţie şi la nivel local (BM 3 şi 4)                                  |
|______________________________________________________________________________|

    Măsuri:
    1. asigurarea stabilităţii şi predictibilităţii cadrului legislativ material şi procesual penal anticorupţie;
    2. continuarea efectuării de investigaţii profesioniste şi imparţiale în cazurile de competenţa DNA;
    3. adoptarea de măsuri manageriale pentru judecarea într-un termen rezonabil a dosarelor de mare corupţie la nivelul tuturor instanţelor de judecată competente;
    4. continuarea implementării strategiilor de combatere a corupţiei la nivel local elaborate de PÎCCJ;
    5. transmiterea de către instanţele de judecată în format electronic a hotărârilor de judecată definitive pronunţate în dosarele de competenţa DNA şi publicarea acestora pe site-ul DNA, cu respectarea cadrului legal privind protecţia datelor cu caracter personal;
    6. realizarea unor analize privind evoluţia fenomenului corupţiei prin utilizarea datelor statistice anuale privind activitatea DNA, PÎCCJ, DGA şi DIF;
    7. consolidarea transparenţei, a cooperării interinstituţionale şi internaţionale.

    Responsabili: DNA, PÎCCJ, parchetele teritoriale, ÎCCJ, instanţele, MJ, DGA şi DIF

 ______________________________________________________________________________
| Obiectiv specific 2. Îmbunătăţirea calitativă şi cantitativă a activităţii   |
| de monitorizare şi evaluare a averilor şi a intereselor, astfel încât să se  |
| obţină efecte disuasive, care să permită limitarea cazurilor de averi        |
| nejustificate, conflicte de interese sau incompatibilităţi (BM 2)            |
|______________________________________________________________________________|

    Măsuri:
    1. monitorizarea (follow-up) parcursului cazurilor ANI înaintate instituţiilor/autorităţilor competente (parchete, instanţe de judecată, comisii de cercetare a averilor de pe lângă curţile de apel, comisii de disciplină);
    2. consolidarea şi eficientizarea cadrului legislativ privind sancţiunile în materia asigurării integrităţii în exercitarea funcţiilor publice;
    3. elaborarea de ghiduri orientative privind procedurile de instrumentare a cazurilor de confiscare a averii, pentru judecătorii şi procurorii din comisiile de cercetare a averii de pe lângă curţile de apel;
    4. dezvoltarea, consolidarea şi implementarea activităţilor cuprinse în protocoalele de colaborare (cu valoare operaţională optimă) cu instituţii şi autorităţi publice, monitorizarea periodică a îndeplinirii lor;
    5. realizarea de către autorităţile administrative şi judiciare a unei evidenţe a sancţiunilor în ceea ce priveşte incompatibilităţile, conflictele de interese şi confiscarea bunurilor a căror provenienţă nu poate fi justificată ca urmare a constatărilor ANI;
    6. reducerea timpilor de soluţionare a dosarelor prin utilizarea soluţiilor informatice.

    Responsabili: ANI, CSM, comisiile de cercetare a averilor de pe lângă curţile de apel, instanţele, instituţiile publice

 ______________________________________________________________________________
| Obiectiv specific 3. Asigurarea protecţiei efective a intereselor financiare |
| ale UE în România, prin mijloace legislative, operaţionale şi informaţionale |
| specifice (BM 4)                                                             |
|______________________________________________________________________________|

    Măsuri:
    1. creşterea transparenţei privind beneficiarii sumelor provenite de la UE, precum şi a acţiunilor întreprinse de instituţiile cu atribuţii operaţionale în protecţia intereselor financiare ale UE în România;
    2. protejarea intereselor financiare ale UE prin mijloace specifice puterii legislative şi judecătoreşti şi familiarizarea reprezentanţilor acestora cu iniţiativele europene în domeniu.

    Responsabili: DLAF

 ______________________________________________________________________________
| Obiectiv specific 4. Consolidarea mecanismelor de control administrativ      |
|______________________________________________________________________________|

    Măsuri:
    1. evaluarea sistemului sancţiunilor administrative şi a implementării lor;
    2. analiza la nivel naţional a performanţei sistemului de evaluare profesională în administraţia publică centrală şi locală;
    3. consolidarea autonomiei operaţionale a structurilor de control intern şi audit şi conştientizarea factorilor de decizie de la nivelul instituţiilor implicate cu privire la rolul sistemelor de control intern/managerial;
    4. intensificarea cooperării cu organele judiciare prin valorificarea rezultatelor activităţilor de audit şi control intern;
    5. introducerea cu titlu experimental în instituţii publice a testelor de integritate ca măsură exclusiv administrativă de evaluare a respectării standardelor etice;
    6. aplicarea de sancţiuni disciplinare cu caracter disuasiv pentru încălcarea standardelor etice şi de conduită anticorupţie la nivelul tuturor funcţiilor şi demnităţilor publice;
    7. publicarea periodică a unui raport privind sancţiunile disciplinare;
    8. introducerea în competenţa organelor de control a obligaţiei de a răspunde într-un mod mai elaborat la întrebările adresate de cetăţean şi de a oferi îndrumări adecvate care să depăşească nivelul răspunsurilor-tip sau a sintagmelor-şablon.

    Responsabili: instituţiile publice (la nivel de conducere), CC, autorităţile (unităţile) de audit şi control intern

 ______________________________________________________________________________
| Obiectiv specific 5. Creşterea gradului de recuperare a produselor           |
| infracţiunilor urmând cele mai bune practici din alte state membre UE şi     |
| consolidarea practicii judiciare                                             |
|______________________________________________________________________________|

    Măsuri:
    1. sprijinirea procesului de revizuire a Constituţiei în sensul modificării prevederilor art. 44 alin. (8);
    2. adoptarea de către Parlament a celor două proiecte de acte normative promovate de Ministerul Justiţiei privind confiscarea extinsă şi valorificarea bunurilor indisponibilizate înainte de rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti;
    3. iniţierea unui număr mai mare de investigaţii în cazurile de spălare de bani ca infracţiune de sine stătătoare;
    4. consolidarea cooperării în materia identificării bunurilor provenite din infracţiuni cu instituţiile similare din UE şi reţelele specializate CARIN şi ONU, prin intermediul structurii din cadrul MJ desemnate ca Oficiu Naţional de Recuperare a Creanţelor;
    5. dezvoltarea unui mecanism integrat de monitorizare a măsurilor asigurătorii şi a confiscărilor dispuse în cauzele vizând infracţiuni grave, inclusiv de corupţie, precum şi a stadiului valorificării bunurilor provenite din infracţiuni;
    6. modificarea actelor normative şi procedurilor în vigoare astfel încât MFP să poată interveni ca parte civilă în procesele penale în care pasivitatea instituţiilor afectează bugetul public;
    7. adoptarea de măsuri legislative şi instituţionale care să permită o mai bună administrare a bunurilor sechestrate şi confiscate, precum şi reutilizarea acestora în programe sociale sau de prevenire a criminalităţii;
    8. diseminarea bunelor practici în materia identificării, confiscării şi valorificării bunurilor provenite din infracţiuni de corupţie şi alte infracţiuni grave.

    Responsabili: PÎCCJ, MJ, MAI, MFP, ANAF, instanţele, ONPCSB, INM, CSM

    4.4. Aprobarea planurilor sectoriale şi dezvoltarea sistemului naţional de monitorizare a SNA
    SNA se completează cu Planul naţional de acţiune (anexa nr. 3 la hotărâre) şi planurile sectoriale.
    Planul naţional de acţiune pune accent pe măsurile instituţionale cu impact general, orientate spre obiective şi domenii prioritare, precum şi pe implementarea diferitelor recomandări formulate de organismele internaţionale (a se vedea obiectivele specifice 3, 4, 5, 6, 7 şi 8, corespunzătoare obiectivului general 1, şi obiectivele specifice 1, 2, 3 şi 5, corespunzătoare obiectivului general 3).
    Planurile sectoriale urmează a fi adoptate nu numai în sectoarele vulnerabile, ci la nivelul tuturor instituţiilor şi autorităţilor publice la nivel central şi local în termen de 90 de zile de la adoptarea SNA, inclusiv cele din cadrul sistemului judiciar (instanţe şi parchete) şi Parlament. Acestea vor include în mod obligatoriu standardele minimale cuprinse în prezenta strategie:
    - formatul standard pentru planul naţional de acţiune (se va folosi formatul planului din anexa nr. 3 la hotărâre);
    - abordarea trihotomică: prevenire, educaţie, combatere;
    - inventarul măsurilor preventive (anexa nr. 2 la hotărâre);
    - obiectivele specifice şi măsurile cuprinse la pct. 4 din SNA (a se vedea obiectivele specifice 1, 2, corespunzătoare obiectivului general 1, obiectivele specifice 1 şi 2, corespunzătoare obiectivului general 2, şi obiectivul specific 4, corespunzător obiectivului general 3).
    Suplimentar, instituţiile publice îşi vor identifica propriile vulnerabilităţi instituţionale şi riscuri asociate principalelor procese de lucru, precum şi măsurile de consolidare a mecanismelor preventive deja existente. Secretariatul tehnic al SNA poate oferi, la solicitarea instituţiilor publice, asistenţă în elaborarea planurilor sectoriale.
    Instituţiile publice sunt încurajate să publice pe propria pagină de internet şi să comunice secretariatului tehnic, în termen de 3 luni de la adoptarea SNA, informaţii privind:
    - adoptarea de către conducerea instituţiei publice a declaraţiei de aderare la valorile fundamentale, principiile, obiectivele şi mecanismul de monitorizare al SNA;
    - desemnarea coordonatorului la nivelul conducerii instituţiei şi a persoanelor de contact la nivel de expert. Persoana de contact desemnată va avea în fişa de post ca atribuţie distinctă cooperarea cu Secretariatul tehnic al SNA, precum şi obligaţia transmiterii rapoartelor de progres periodice, inclusiv raportul semestrial de autoevaluare privind utilizarea măsurilor de prevenire a corupţiei. Netransmiterea rapoartelor conform metodologiei de monitorizare poate constitui abatere disciplinară, conform legii;
    - aprobarea şi diseminarea planului sectorial.

 ______________________________________________________________________________
| Obiectiv specific 1. Aprobarea planului sectorial şi autoevaluarea periodică |
| a gradului de implementare a legislaţiei naţionale anticorupţie, în special  |
| a măsurilor preventive                                                       |
|______________________________________________________________________________|

    Măsuri:
    1. informarea angajaţilor despre procesul de elaborare a planului sectorial de integritate;
    2. identificarea riscurilor şi vulnerabilităţilor specifice instituţiei;
    3. identificarea măsurilor de remediere a vulnerabilităţilor specifice instituţiei;
    4. aprobarea şi distribuirea în cadrul instituţiei a planului sectorial şi declaraţiei de aderare la SNA.

    Responsabili: instituţiile publice (la nivel de conducere), echipele de evaluare compuse din conducătorii principalelor compartimente din cadrul instituţiilor.

 ______________________________________________________________________________
| Obiectiv specific 2. Monitorizarea implementării planului sectorial şi       |
| participarea la sistemul naţional de monitorizare a SNA                      |
|______________________________________________________________________________|

    Măsuri:
    1. adoptarea declaraţiei de aderare la valorile fundamentale, principiile, obiectivele şi mecanismul de monitorizare al SNA şi comunicarea către Secretariatul tehnic al SNA;
    2. operaţionalizarea Secretariatului tehnic al SNA;
    3. colectarea datelor pentru stabilirea liniei de bază necesare autoevaluării şi comunicarea primului raport către Secretariatul tehnic al SNA;
    4. elaborarea, testarea şi aprobarea metodologiei derulării activităţilor de monitorizare şi a conceptului de portal SNA;
    5. contribuţia la elaborarea Raportului Naţional Anticorupţie;
    6. participarea la activităţile de monitorizare ale SNA.

    Responsabili: instituţiile publice (la nivel de conducere), MJ, Secretariatul tehnic al SNA, coordonatorii planurilor sectoriale.

    5. Implicaţii juridice
    SNA porneşte de la premisa că actualul cadru normativ anticorupţie este suficient dezvoltat, în special în ceea ce priveşte organizarea şi funcţionarea DNA.
    Cu toate acestea, anumite intervenţii asupra cadrului legislativ şi ajustări ale cadrului instituţional sunt necesare, în ceea ce priveşte finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale.
    Principalele acte normative avute în vedere pentru a fi modificate sunt:
    - Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicată, cu completările ulterioare;
    - Hotărârea Guvernului nr. 749/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, cu modificările ulterioare;
    - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, aprobată prin Legea nr. 227/2009, cu modificările şi completările ulterioare, în condiţiile în care Consiliul Concurenţei, ANRMAP şi AEP nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 22 alin (2).
    Alte acte normative care e posibil să fie modificate pe perioada implementării SNA:
    - Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    - Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    - regulamentele Camerei Deputaţilor şi Senatului;
    - Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare;
    - Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenţei neloiale, cu modificările şi completările ulterioare;
    - Ordonanţa Guvernului nr. 14/2007 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
    - Codul penal şi Codul de procedură penală.
    Pentru asigurarea coerenţei procesului de coordonare şi monitorizare al SNA, Guvernul României va promova şi proiecte de modificare/completare a:
    - Hotărârii Guvernului nr. 79/2010 privind înfiinţarea Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi luptei împotriva corupţiei;
    - Hotărârii Guvernului nr. 1.346/2007 privind aprobarea Planului de acţiune pentru îndeplinirea condiţionalităţilor din cadrul mecanismului de cooperare şi verificare a progresului realizat de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei.
    Ca urmare a evaluărilor privind eficienţa măsurilor anticorupţie aflate în vigoare, este posibil să fie formulate propuneri de amendare a legislaţiei privind unele măsuri/concepte preventive, precum avertizorul de integritate, consilierul de etică, accesul la informaţii de interes public, transparenţa procesului decizional etc. De asemenea, în cadrul implementării SNA vor fi elaborate sau, după caz, actualizate codurile deontologice/de conduită/etice.
    Punerea în aplicare a măsurilor preconizate în prezenta strategie va implica şi adoptarea de acte administrative cu caracter normativ ale instituţiilor implicate. De asemenea, vor fi adoptate dispoziţii şi ordine interne pentru delegarea în cadrul Secretariatului tehnic al SNA a unui număr de cel puţin 4 experţi din cadrul instituţiilor publice, precum şi voluntari din cadrul organizaţiilor neguvernamentale.

    6. Implicaţii bugetare
    Implementarea SNA se va realiza în limitele şi coordonatele aprobate prin Strategia fiscal-bugetară pentru anii 2012 - 2014. SNA şi Planul naţional de acţiune cuprins în anexă sunt documente cu caracter tehnic. Astfel, prin standardele minimale de format şi conţinut, atât Planul naţional de acţiune, cât şi cele sectoriale vor exclude măsurile care nu au acoperire financiară.
    Finanţarea se va asigura prin bugetele instituţiilor implicate, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, conform programelor de buget aprobate potrivit legii, cu excepţia AEP, ANRMAP şi Consiliului Concurenţei.
    Pentru asigurarea sustenabilităţii instituţionale şi financiare a rezultatelor SNA, Comisia de monitorizare a progreselor înregistrare de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi luptei împotriva corupţiei va face demersuri pentru includerea în cuprinsul Cadrului Naţional Strategic de Referinţă pentru perioada 2014 - 2020 şi a programului operaţional finanţat din Fondul Social European a unui obiectiv privind promovarea eticii şi integrităţii la nivelul sectorul public şi privat.

    7. Coordonarea implementării SNA şi monitorizarea

    7.1. Organisme responsabile cu coordonarea şi monitorizarea implementării SNA
    Implementarea SNA se va realiza sub autoritatea şi în coordonarea ministrului justiţiei, cu raportare către Guvern.
    În acest scop, ministrul justiţiei va organiza, cel puţin odată la 6 luni, reuniuni de coordonare. O reuniune de coordonare se va organiza în luna decembrie, cu ocazia zilei globale anticorupţie. Lucrările reuniunilor de coordonare se vor derula ca parte a activităţii Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi luptei împotriva corupţiei. La reuniunile de coordonare se va asigura reprezentarea celor 3 puteri, legislativă, judecătorească şi executivă, precum şi a administraţiei publice locale, a mediului de afaceri şi a societăţii civile.
    Pentru sprijinirea procesului de monitorizare, la nivelul MJ se va constitui un secretariat tehnic interinstituţional cu activitate permanentă. În cadrul acestuia vor fi cooptaţi şi experţi din alte instituţii publice, precum MAI, ANFP, SGG, dar şi din cadrul organizaţiilor neguvernamentale.
    În sprijinul procesului de monitorizare se vor menţine şi dezvolta platformele de cooperare create pe perioada consultărilor pentru elaborarea SNA:
    a) platforma autorităţilor independente şi a instituţiilor anticorupţie;
    b) platforma administraţiei publice centrale;
    c) platforma administraţiei publice locale;
    d) platforma mediului de afaceri;
    e) platforma societăţii civile.
    Platformele vor fi convocate cel puţin o dată la două luni. La reuniunile acestora vor fi invitaţi specialişti şi reprezentanţi ai societăţii civile.

    7.2. Rapoartele periodice, metodologia de monitorizare şi publicarea raportului anual
    Obiectivele procesului de monitorizare sunt:
    - identificarea progreselor înregistrate în implementarea SNA;
    - identificarea şi corectarea problemelor practice apărute în aplicarea politicilor şi normelor anticorupţie;
    - creşterea gradului de cunoaştere, înţelegere şi implementare a măsurilor de prevenire a corupţiei, în sectorul public şi privat.
    Stadiul implementării strategiei va fi evaluat pe baza unor rapoarte de monitorizare, elaborate semestrial şi anual de către secretariatul tehnic. Rapoartele elaborate de secretariatul tehnic sunt prezentate la nivelul celor 5 platforme şi supuse aprobării în cadrul Comisiei de monitorizare în cadrul reuniunii organizate semestrial în coordonarea ministrului justiţiei.
    Secretariatul tehnic, cu sprijinul instituţiilor reprezentate la nivelul platformelor, va derula activităţi de monitorizare care vor include:
    - centralizarea şi actualizarea periodică a stadiului implementării listei de măsuri preventive anticorupţie (anexa nr. 2 la hotărâre), în baza rapoartelor de autoevaluare;
    - centralizarea, în termen de 3 luni de la adoptarea strategiei, a situaţiei iniţiale, corespunzătoare anului 2011, pentru toţi indicatorii prevăzuţi în anexa nr. 2 la hotărâre;
    - raport semestrial şi anual de monitorizare;
    - documentarea şi diseminarea de bune practici anticorupţie identificate;
    - sondaje de opinie.
    Cu titlu de noutate pentru mecanismul de monitorizare a implementării SNA, se introduc următoarele mecanisme cu caracter permanent:
    - un mecanism de misiuni tematice de evaluare la nivelul instituţiilor publice. Acest mecanism va implica realizarea unor chestionare tematice de evaluare, precum şi derularea unor vizite de evaluare la sediul instituţiilor publice de către echipe de experţi formate din reprezentanţii celor 5 platforme de cooperare. Evaluările vor avea ca obiect modalităţile concrete de punere în aplicare a SNA, cu accent pe eficienţa măsurilor preventive prevăzute în anexa nr. 2 la hotărâre. În baza vizitei de evaluare, echipele de experţi pot întocmi rapoarte de evaluare şi recomandări care vor fi ulterior prezentate instituţiei vizate;
    - evaluarea periodică a eficienţei reacţiei instituţionale şi a măsurilor adoptate de managementul instituţiilor publice cu privire la riscurile şi vulnerabilităţile identificate în baza cazuisticii DNA, PÎCCJ, ANI, DGA, DIF, precum şi a altor instituţii cu atribuţii de control. În cadrul acestui mecanism, în termen de 3 luni de la un incident de integritate (trimitere în judecată, decizie definitivă a ANI sau hotărâre definitivă de condamnare), la propunerea instituţiilor reprezentate în platformele de cooperare, se va solicita instituţiei vizate prezentarea măsurilor adoptate pentru remedierea aspectelor care au favorizat săvârşirea faptei.
    Metodologia derulării acestor activităţi de monitorizare va fi elaborată de secretariatul tehnic în termen de două luni de la adoptarea strategiei. Metodologia va fi prezentată la nivelul celor 5 platforme şi va fi supusă aprobării în cadrul reuniunii de coordonare organizate semestrial în coordonarea ministrului justiţiei. Monitorizarea prin mecanismele şi măsurile propuse mai sus se va completa cu concluziile rapoartelor periodice emise de CE (în cadrul MCV), GRECO şi ONU, precum şi alte iniţiative regionale sau internaţionale la care România este parte. De asemenea, evaluarea impactului strategiei se va realiza prin raportarea la indicatorii externi de performanţă anticorupţie, dar şi la cei vizând costul corupţiei.
    Anual se va publica un raport de monitorizare a implementării SNA. Raportul va include evaluări privind stadiul implementării strategiei, deficienţele constatate şi recomandările pentru remediere.
    Pentru facilitarea procesului de monitorizare a strategiei, MJ va dezvolta un sistem informatic integrat de tip PORTAL care să asigure transmiterea, procesarea şi analizarea raportărilor, precum şi accesarea de către instituţii şi public a informaţiilor relevante şi bunelor practici identificate în implementarea strategiei.

    7.3. Evaluarea ex-post a impactului strategiei
    Evaluarea ex-post a impactului strategiei va urmări să analizeze modul de folosire a resurselor, realizarea impactului aşteptat şi eficienţa intervenţiilor. Se vor evalua factorii de succes sau de eşec, precum şi sustenabilitatea rezultatelor şi impactului SNA. Pentru o evaluare adecvată a rezultatelor SNA, evaluarea ex-post trebuie realizată după trecerea unui anumit timp de la implementare. În acest scop pot fi contractaţi evaluatori externi.

    ANEXA 2

    INVENTARUL MĂSURILOR PREVENTIVE ANTICORUPŢIE ŞI INDICATORII DE EVALUARE
 ______________________________________________________________________________
|Nr.| Măsură preventivă|    Sediul materiei     |     Indicatori relevanţi     |
|___|__________________|________________________|______________________________|
| 1.| Cod etic/        | Legea nr. 7/2004       | Număr de sesizări privind    |
|   | deontologic/de   | privind Codul de       | încălcări ale normelor       |
|   | conduită         | conduită a             | Număr de sesizări în curs de |
|   |                  | funcţionarilor publici,| soluţionare                  |
|   |                  | republicată            | Număr de sesizări soluţionate|
|   |                  | Legea nr. 477/2004     | Durata procedurilor          |
|   |                  | privind Codul de       | Număr de decizii prin care   |
|   |                  | conduită a personalului| s-a confirmat încălcarea     |
|   |                  | contractual din        | normei                       |
|   |                  | autorităţile şi        | Număr de măsuri dispuse      |
|   |                  | instituţiile publice   | diferenţiate pe tipuri       |
|   |                  | Legea nr. 303/2004     | Număr de decizii ale comisiei|
|   |                  | privind statutul       | anulate sau modificate în    |
|   |                  | judecătorilor şi       | instanţă                     |
|   |                  | procurorilor,          | Gradul de cunoaştere de către|
|   |                  | republicată, cu        | angajaţi a normelor          |
|   |                  | modificările şi        | (chestionare de evaluare)    |
|   |                  | completările ulterioare| Număr de activităţi de       |
|   |                  | Hotărârea Guvernului   | formare privind normele de   |
|   |                  | nr. 991/2005 pentru    | conduită                     |
|   |                  | aprobarea Codului de   | Număr de persoane care au    |
|   |                  | etică şi deontologie al| fost instruite prin          |
|   |                  | poliţistului           | intermediul acţiunilor de    |
|   |                  | Hotărârea Consiliului  | formare profesională         |
|   |                  | Superior al            | Număr de măsuri              |
|   |                  | Magistraturii          | administrative adoptate      |
|   |                  | nr. 328/2005 pentru    | pentru înlăturarea cauzelor  |
|   |                  | aprobarea Codului      | sau circumstanţelor care au  |
|   |                  | deontologic al         | favorizat încălcarea normelor|
|   |                  | judecătorilor şi       | Număr de persoane per        |
|   |                  | procurorilor           | instituţie care au săvârşit  |
|   |                  | Ordinul ministrului    | abateri disciplinare         |
|   |                  | finanţelor publice     | Număr de persoane care au    |
|   |                  | nr. 946/2005 pentru    | săvârşit în mod repetat      |
|   |                  | aprobarea Codului      | abateri de la normele        |
|   |                  | controlului intern/    | respective                   |
|   |                  | managerial, cuprinzând |                              |
|   |                  | standardele de control |                              |
|   |                  | intern/managerial la   |                              |
|   |                  | entităţile publice şi  |                              |
|   |                  | pentru dezvoltarea     |                              |
|   |                  | sistemelor de control  |                              |
|   |                  | intern/managerial,     |                              |
|   |                  | republicat             |                              |
|   |                  | Ordine interne/        |                              |
|   |                  | memorandumuri          |                              |
|___|__________________|________________________|______________________________|
| 2.| Declararea       | Legea nr. 176/2010     | Număr de persoane care au    |
|   | averilor         | privind integritatea în| obligaţia depunerii          |
|   |                  | exercitarea funcţiilor | declaraţiei de avere         |
|   |                  | şi demnităţilor        | Număr de persoane care nu au |
|   |                  | publice, pentru        | depus în termen declaraţii de|
|   |                  | modificarea şi         | avere                        |
|   |                  | completarea            | Număr de persoane care nu au |
|   |                  | Legii nr. 144/2007     | depus declaraţii de avere    |
|   |                  | privind înfiinţarea,   | Număr de sesizări ale ANI    |
|   |                  | organizarea şi         | Număr de decizii ANI ca      |
|   |                  | funcţionarea Agenţiei  | urmare a sesizărilor         |
|   |                  | Naţionale de           | transmise de instituţie      |
|   |                  | Integritate, precum şi | Număr de decizii ale ANI puse|
|   |                  | pentru modificarea şi  | în aplicare                  |
|   |                  | completarea altor acte | Număr de hotărâri ale        |
|   |                  | normative              | instanţelor de judecată ca   |
|   |                  | Legea nr. 161/2003     | urmare a sesizărilor ANI     |
|   |                  | privind unele măsuri   | Număr de măsuri              |
|   |                  | pentru asigurarea      | administrative adoptate      |
|   |                  | transparenţei în       | pentru înlăturarea cauzelor  |
|   |                  | exercitarea            | sau circumstanţelor care au  |
|   |                  | demnităţilor publice, a| favorizat încălcarea normelor|
|   |                  | funcţiilor publice şi  | privind declararea averilor  |
|   |                  | în mediul de afaceri,  | Număr de consultaţii oferite |
|   |                  | prevenirea şi          | de persoanele responsabile   |
|   |                  | sancţionarea corupţiei,| pentru implementarea         |
|   |                  | cu modificările şi     | prevederilor legale privind  |
|   |                  | completările ulterioare| declaraţiile de avere şi     |
|   |                  |                        | declaraţiile de interese     |
|   |                  |                        | Gradul de cunoaştere de către|
|   |                  |                        | angajaţi a normelor privind  |
|   |                  |                        | declararea averilor          |
|   |                  |                        | (chestionar de evaluare)     |
|   |                  |                        | Număr de activităţi de       |
|   |                  |                        | formare privind declaraţiile |
|   |                  |                        | de avere                     |
|   |                  |                        | Număr de persoane care au    |
|   |                  |                        | fost instruite prin          |
|   |                  |                        | intermediul acţiunilor de    |
|   |                  |                        | formare profesională         |
|___|__________________|________________________|______________________________|
| 3.| Declararea       | Legea nr. 251/2004     | Număr de cadouri primite şi  |
|   | cadourilor       | privind unele măsuri   | înregistrate în registru     |
|   |                  | referitoare la bunurile| Publicarea anuală a          |
|   |                  | primite cu titlu       | inventarului pe site-ul      |
|   |                  | gratuit cu prilejul    | instituţiei                  |
|   |                  | unor acţiuni de        | Număr de situaţii în care s-a|
|   |                  | protocol în exercitarea| achiziţionat cadoul          |
|   |                  | mandatului sau a       | Valoarea cadourilor          |
|   |                  | funcţiei               | achiziţionate                |
|   |                  |                        | Valoarea cadourilor primite  |
|   |                  |                        | (per cadou şi în total)      |
|   |                  |                        | Valoarea bunurilor           |
|   |                  |                        | valorificate                 |
|___|__________________|________________________|______________________________|
| 4.| Conflicte de     | Legea nr. 176/2010     | Număr de declaraţii de       |
|   | interese         | privind integritatea în| abţinere                     |
|   |                  | exercitarea funcţiilor | Număr de situaţii în care    |
|   |                  | şi demnităţilor        | superiorul ierarhic a dispus |
|   |                  | publice, pentru        | înlocuirea persoanei aflată  |
|   |                  | modificarea şi         | în situaţia de potenţial     |
|   |                  | completarea            | conflict de interese         |
|   |                  | Legii nr. 144/2007     | Număr de sesizări primite de |
|   |                  | privind înfiinţarea,   | instituţie de la terţe       |
|   |                  | organizarea şi         | persoane cu privire la       |
|   |                  | funcţionarea Agenţiei  | existenţa unui conflict de   |
|   |                  | Naţionale de           | interese                     |
|   |                  | Integritate, precum şi | Număr de decizii ANI prin    |
|   |                  | pentru modificarea şi  | care s-a constatat starea de |
|   |                  | completarea altor acte | conflict de interese         |
|   |                  | normative              | Număr de sesizări ale        |
|   |                  | Legea nr. 161/2003     | parchetului privind posibila |
|   |                  | privind unele măsuri   | săvârşire a infracţiunii de  |
|   |                  | pentru asigurarea      | conflicte de interese        |
|   |                  | transparenţei în       | Număr de rechizitorii/       |
|   |                  | exercitarea            | condamnări privind săvârşirea|
|   |                  | demnităţilor publice, a| infracţiunii de conflicte de |
|   |                  | funcţiilor publice şi  | interese                     |
|   |                  | în mediul de afaceri,  | Gradul de cunoaştere de către|
|   |                  | prevenirea şi          | angajaţi a normelor privind  |
|   |                  | sancţionarea corupţiei,| conflictul de interese       |
|   |                  | cu modificările şi     | (chestionar de evaluare)     |
|   |                  | completările ulterioare| Număr de activităţi de       |
|   |                  | Codul penal            | formare                      |
|   |                  |                        | Număr de persoane care au    |
|   |                  |                        | fost instruite prin          |
|   |                  |                        | intermediul acţiunilor de    |
|   |                  |                        | formare profesională         |
|___|__________________|________________________|______________________________|
| 5.| Consilier de     | Legea nr. 188/1999     | Număr de şedinţe de          |
|   | etică            | privind Statutul       | consultare                   |
|   |                  | funcţionarilor publici,| Număr de angajaţi care au    |
|   |                  | republicată, cu        | beneficiat de consiliere     |
|   |                  | modificările şi        | Număr de speţe, diferenţiate |
|   |                  | completările ulterioare| pe tipologii de dileme etice |
|   |                  | Legea nr. 7/2004       | Gradul de cunoaştere de către|
|   |                  | privind Codul de       | angajaţi a normelor privind  |
|   |                  | conduită a             | consilierul etic (chestionar |
|   |                  | funcţionarilor publici,| de evaluare)                 |
|   |                  | republicată            | Gradul de popularizare a     |
|   |                  |                        | rolului consilierului de     |
|   |                  |                        | etică                        |
|   |                  |                        | Număr de activităţi de       |
|   |                  |                        | formare                      |
|   |                  |                        | Număr de persoane care au    |
|   |                  |                        | fost instruite prin          |
|   |                  |                        | intermediul acţiunilor de    |
|   |                  |                        | formare profesională         |
|   |                  |                        | Notă: Raportările vor        |
|   |                  |                        | cuprinde inclusiv            |
|   |                  |                        | informaţiile şi datele       |
|   |                  |                        | prevăzute în Ordinul         |
|   |                  |                        | preşedintelui Agenţiei       |
|   |                  |                        | Naţionale a Funcţionarilor   |
|   |                  |                        | Publici nr. 4.500/2008 pentru|
|   |                  |                        | stabilirea unui cadru unitar |
|   |                  |                        | privind metodele de          |
|   |                  |                        | completare şi transmitere a  |
|   |                  |                        | datelor şi informaţiilor     |
|   |                  |                        | referitoare la respectarea   |
|   |                  |                        | normelor de conduită de către|
|   |                  |                        | funcţionarii publici şi la   |
|   |                  |                        | implementarea procedurilor   |
|   |                  |                        | disciplinare                 |
|___|__________________|________________________|______________________________|
| 6.| Incompatibilităţi| Legea nr. 176/2010     | Număr de persoane aflate în  |
|   |                  | privind integritatea în| stare de incompatibilitate   |
|   |                  | exercitarea funcţiilor | Număr de sesizări ale ANI    |
|   |                  | şi demnităţilor        | formulate de către instituţie|
|   |                  | publice, pentru        | Număr de sesizări primite de |
|   |                  | modificarea şi         | instituţie de la terţe       |
|   |                  | completarea            | persoane cu privire la       |
|   |                  | Legii nr. 144/2007     | existenţa unei               |
|   |                  | privind înfiinţarea,   | incompatibilităţi            |
|   |                  | organizarea şi         | Număr de decizii ale ANI cu  |
|   |                  | funcţionarea Agenţiei  | privire la constatarea unor  |
|   |                  | Naţionale de           | incompatibilităţi            |
|   |                  | Integritate, precum şi | Număr de măsuri              |
|   |                  | pentru modificarea şi  | administrative adoptate      |
|   |                  | completarea altor acte | pentru înlăturarea cauzelor  |
|   |                  | normative              | sau circumstanţelor care au  |
|   |                  | Legea nr. 161/2003     | favorizat încălcarea normelor|
|   |                  | privind unele măsuri   | privind incompatibilităţile  |
|   |                  | pentru asigurarea      | Gradul de cunoaştere de către|
|   |                  | transparenţei în       | angajaţi a normelor privind  |
|   |                  | exercitarea            | conflictul de interese       |
|   |                  | demnităţilor publice, a| (chestionar de evaluare)     |
|   |                  | funcţiilor publice şi  | Număr de activităţi de       |
|   |                  | în mediul de afaceri,  | formare                      |
|   |                  | prevenirea şi          | Număr de persoane care au    |
|   |                  | sancţionarea corupţiei,| fost instruite prin          |
|   |                  | cu modificările şi     | intermediul acţiunilor de    |
|   |                  | completările ulterioare| formare profesională         |
|___|__________________|________________________|______________________________|
| 7.| Transparenţă în  | Legea nr. 52/2003      | Număr de anunţuri publice    |
|   | procesul         | privind transparenţa   | privind proiectele de acte   |
|   | decizional       | decizională în         | normative                    |
|   |                  | administraţia publică, | Număr de recomandări         |
|   |                  | cu completările        | transmise de societatea      |
|   |                  | ulterioare             | civilă privind completarea   |
|   |                  |                        | sau modificarea proiectelor  |
|   |                  |                        | de acte normative,           |
|   |                  |                        | diferenţiate pe tipologii    |
|   |                  |                        | Gradul de acceptare şi       |
|   |                  |                        | preluare al recomandărilor   |
|   |                  |                        | formulate de societatea      |
|   |                  |                        | civilă cu privire la         |
|   |                  |                        | proiectele de acte normative |
|   |                  |                        | supuse consultării publice   |
|   |                  |                        | (ca procent între numărul    |
|   |                  |                        | total de recomandări         |
|   |                  |                        | transmise şi numărul de      |
|   |                  |                        | propuneri efectiv preluate)  |
|   |                  |                        | Număr de şedinţe publice     |
|   |                  |                        | Număr de participanţi la     |
|   |                  |                        | şedinţele publice            |
|   |                  |                        | Număr de plângeri în justiţie|
|   |                  |                        | privind nerespectarea        |
|   |                  |                        | prevederilor legale de către |
|   |                  |                        | instituţie                   |
|   |                  |                        | Numărul şi tipul de sancţiuni|
|   |                  |                        | dispuse pentru încălcarea    |
|   |                  |                        | obligaţiilor legale          |
|   |                  |                        | Număr de activităţi de       |
|   |                  |                        | pregătire profesională a     |
|   |                  |                        | personalului din             |
|   |                  |                        | administraţia publică        |
|   |                  |                        | Număr de persoane care au    |
|   |                  |                        | fost instruite prin          |
|   |                  |                        | intermediul acţiunilor de    |
|   |                  |                        | formare profesională         |
|___|__________________|________________________|______________________________|
| 8.| Acces la         | Legea nr. 544/2001     | Număr de solicitări de       |
|   | informaţii de    | privind liberul acces  | informaţii de interes public |
|   | interes public   | la informaţiile de     | Număr de răspunsuri          |
|   |                  | interes public, cu     | comunicate                   |
|   |                  | modificările şi        | Număr de răspunsuri formulate|
|   |                  | completările ulterioare| cu întârziere, faţă de       |
|   |                  |                        | termenul legal               |
|   |                  |                        | Număr de solicitări de       |
|   |                  |                        | informaţii de interes public |
|   |                  |                        | la care nu s-a răspuns       |
|   |                  |                        | Număr de reclamaţii          |
|   |                  |                        | administrative               |
|   |                  |                        | Număr de reclamaţii          |
|   |                  |                        | administrative soluţionate   |
|   |                  |                        | pozitiv                      |
|   |                  |                        | Număr de reclamaţii          |
|   |                  |                        | administrative soluţionate   |
|   |                  |                        | negativ                      |
|   |                  |                        | Număr de plângeri în instanţă|
|   |                  |                        | Numărul şi tipul de sancţiuni|
|   |                  |                        | dispuse pentru încălcarea    |
|   |                  |                        | obligaţiilor legale          |
|   |                  |                        | Număr de activităţi de       |
|   |                  |                        | pregătire profesională a     |
|   |                  |                        | personalului din             |
|   |                  |                        | administraţia publică        |
|   |                  |                        | Număr de persoane care au    |
|   |                  |                        | fost instruite prin          |
|   |                  |                        | intermediul acţiunilor de    |
|   |                  |                        | formare profesională         |
|___|__________________|________________________|______________________________|
| 9.| Protecţia        | Legea nr. 571/2004     | Număr de sesizări            |
|   | avertizorului de | privind protecţia      | Numărul şi tipul normelor    |
|   | integritate      | personalului din       | încălcate (structurate sub   |
|   |                  | autorităţile publice,  | forma unui compendiu)        |
|   |                  | instituţiile publice şi| Număr de regulamente interne |
|   |                  | din alte unităţi care  | armonizate cu prevederile    |
|   |                  | semnalează încălcări   | legislative                  |
|   |                  | ale legii              | Număr de instituţii în care  |
|   |                  |                        | există persoane special      |
|   |                  |                        | desemnate pentru a primi     |
|   |                  |                        | sesizările avertizorilor de  |
|   |                  |                        | integritate                  |
|   |                  |                        | Număr de instituţii în care  |
|   |                  |                        | există implementat un        |
|   |                  |                        | mecanism cu privire la       |
|   |                  |                        | protecţia avertizorilor de   |
|   |                  |                        | integritate                  |
|   |                  |                        | Număr de măsuri              |
|   |                  |                        | administrative adoptate      |
|   |                  |                        | pentru înlăturarea cauzelor  |
|   |                  |                        | sau circumstanţelor care au  |
|   |                  |                        | favorizat încălcarea         |
|   |                  |                        | normelor, diferenţiat pe     |
|   |                  |                        | tipologii                    |
|   |                  |                        | Număr de situaţii de         |
|   |                  |                        | represalii la locul de muncă |
|   |                  |                        | Număr de plângeri depuse în  |
|   |                  |                        | instanţă                     |
|   |                  |                        | Număr de situaţii în care au |
|   |                  |                        | fost acordate compensaţii    |
|   |                  |                        | avertizorilor de integritate |
|   |                  |                        | Număr de activităţi de       |
|   |                  |                        | pregătire profesională a     |
|   |                  |                        | personalului din             |
|   |                  |                        | administraţia publică        |
|   |                  |                        | Număr de persoane care au    |
|   |                  |                        | fost instruite prin          |
|   |                  |                        | intermediul acţiunilor de    |
|   |                  |                        | formare profesională         |
|___|__________________|________________________|______________________________|
|10.| Distribuirea     | Hotărârea Consiliului  | Număr de persoane desemnate  |
|   | aleatorie a      | Superior al            | cu repartizarea aleatorie a  |
|   | dosarelor/       | Magistraturii          | cauzelor/sarcinilor de       |
|   | sarcinilor de    | nr. 387/2005 pentru    | serviciu                     |
|   | serviciu         | aprobarea              | Număr de nereguli apărute în |
|   |                  | Regulamentului de      | sistemul de distribuire      |
|   |                  | ordine interioară al   | aleatorie, diferenţiat pe    |
|   |                  | instanţelor            | tipologii                    |
|   |                  | judecătoreşti, cu      | Număr de măsuri luate de     |
|   |                  | modificările şi        | preşedintele instanţei/      |
|   |                  | completările ulterioare| conducătorul instituţiei     |
|   |                  | Regulamente, ordine    | pentru remedierea neregulilor|
|   |                  | interne                | constatate                   |
|___|__________________|________________________|______________________________|
|11.| Interdicţii după | Legea nr. 161/2003     | Număr de regulamente interne |
|   | încheierea       | privind unele măsuri   | care prevăd procedura        |
|   | angajării în     | pentru asigurarea      | monitorizării situaţiilor de |
|   | cadrul           | transparenţei în       | pantouflage                  |
|   | instituţiilor    | exercitarea            | Număr de instituţii în care  |
|   | publice          | demnităţilor publice, a| există implementat un        |
|   | (Pantouflage)    | funcţiilor publice şi  | mecanism cu privire la       |
|   |                  | în mediul de afaceri,  | monitorizarea situaţiilor de |
|   |                  | prevenirea şi          | pantouflage, inclusiv prin   |
|   |                  | sancţionarea corupţiei,| desemnarea unor persoane cu  |
|   |                  | cu modificările şi     | atribuţii speciale în acest  |
|   |                  | completările ulterioare| sens                         |
|   |                  | [art. 94 alin. (3)]    | Număr de persoane care au    |
|   |                  | Ordonanţa de urgenţă a | desfăşurat activităţi de     |
|   |                  | Guvernului nr. 66/2011 | monitorizare şi control cu   |
|   |                  | privind prevenirea,    | privire la societăţi         |
|   |                  | constatarea şi         | comerciale şi care au ieşit  |
|   |                  | sancţionarea           | din corpul funcţionarilor    |
|   |                  | neregulilor apărute în | publici                      |
|   |                  | obţinerea şi utilizarea| Numărul persoanelor care îşi |
|   |                  | fondurilor europene    | desfăşoară activitatea/dau   |
|   |                  | şi/sau a fondurilor    | consultanţă în cadrul        |
|   |                  | publice naţionale      | regiilor autonome,           |
|   |                  | aferente acestora      | societăţilor comerciale ori  |
|   |                  | [art. 13 alin. (1)]    | în alte unităţi cu scop      |
|   |                  |                        | lucrativ din sectorul public,|
|   |                  |                        | în termenul de 3 ani după    |
|   |                  |                        | ieşirea din corpul           |
|   |                  |                        | funcţionarilor publici       |
|   |                  |                        | (dintre acele persoane care  |
|   |                  |                        | au interdicţie conform legii)|
|   |                  |                        | Număr de măsuri adoptate     |
|   |                  |                        | pentru remedierea situaţiilor|
|   |                  |                        | de pantouflage, diferenţiat  |
|   |                  |                        | pe tipuri                    |
|   |                  |                        | Număr de încălcări ale       |
|   |                  |                        | prevederilor art. 13         |
|   |                  |                        | alin. (1) constatate         |
|   |                  |                        | Numărul solicitărilor către  |
|   |                  |                        | instanţa de judecată pentru  |
|   |                  |                        | anularea contractului de     |
|   |                  |                        | finanţare în caz de încălcare|
|   |                  |                        | a art. 13 alin. (1)          |
|   |                  |                        | Numărul sancţiunilor aplicate|
|   |                  |                        | de către instanţe            |
|   |                  |                        | Număr de societăţi comerciale|
|   |                  |                        | în care îşi desfăşoară       |
|   |                  |                        | activitatea persoane care au |
|   |                  |                        | derulat anterior activităţi  |
|   |                  |                        | de monitorizare şi control şi|
|   |                  |                        | care intră sub incidenţa     |
|   |                  |                        | art. 13 alin. (1),           |
|   |                  |                        | diferenţiat pe domenii majore|
|   |                  |                        | de activitate                |
|___|__________________|________________________|______________________________|
|12.| Registrul        | Act normativ           | Numărul şi tipul normelor    |
|   | abaterilor de la |                        | încălcate (structurate sub   |
|   | conduită ale     |                        | forma unui compendiu)        |
|   | demnitarilor,    |                        | Număr de măsuri              |
|   | funcţionarilor   |                        | administrative adoptate      |
|   | publici şi       |                        | pentru înlăturarea cauzelor  |
|   | personalului     |                        | sau circumstanţelor care au  |
|   | contractual cu   |                        | favorizat încălcarea         |
|   | atribuţii în     |                        | normelor, diferenţiate pe    |
|   | domeniul         |                        | tipuri                       |
|   | protecţiei       |                        | Notă: Acest indicator va fi  |
|   | intereselor      |                        | monitorizat după adoptarea   |
|   | financiare ale UE|                        | actului normativ.            |
|   |                  |                        | Termen: semestrul I 2014     |
|___|__________________|________________________|______________________________|
|13.| Codul de conduită| Act normativ           | Număr de sesiuni de          |
|   | al personalului  | Ordine interne         | informare/prezentare         |
|   | cu atribuţii de  |                        | Număr de persoane            |
|   | control în       |                        | participante la acţiunile de |
|   | domeniul         |                        | informare/prezentare         |
|   | protecţiei       |                        | Numărul şi tipul normelor    |
|   | intereselor      |                        | încălcate (structurate sub   |
|   | financiare ale UE|                        | forma unui compendiu)        |
|   |                  |                        | Număr de măsuri              |
|   |                  |                        | administrative legislative   |
|   |                  |                        | adoptate în vederea          |
|   |                  |                        | remedierii eventualelor      |
|   |                  |                        | lipsuri                      |
|   |                  |                        | Vor fi avuţi în vedere şi    |
|   |                  |                        | indicatorii prevăzuţi la     |
|   |                  |                        | pct. 1.                      |
|   |                  |                        | Notă: Acest indicator va fi  |
|   |                  |                        | monitorizat după adoptarea   |
|   |                  |                        | actului normativ.            |
|   |                  |                        | Termen: semestrul II 2013    |
|___|__________________|________________________|______________________________|

    ANEXA 3

                         PLANUL NAŢIONAL DE ACŢIUNE
pentru implementarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2012 - 2015

    OBIECTIV GENERAL 1 - PREVENIREA CORUPŢIEI ÎN INSTITUŢIILE PUBLICE

    Obiectiv specific 1.1
    Remedierea vulnerabilităţilor specifice instituţiilor publice prin implementarea sistematică a măsurilor preventive

 Nivel:       Măsura 1.1.1
 Descriere:   Autoevaluarea periodică a gradului de implementare a măsurilor
              preventive obligatorii (enumerate în anexa nr. 2 la hotărâre)
 Indicatori:  Date şi informaţii colectate pentru toţi indicatorii cuprinşi
              în inventar
 Riscuri:     Inexistenţa unui mecanism de colectare sistematică a datelor
              solicitate
              Absenţa procedurilor de lucru
 Responsabil: Coordonatorul planului sectorial
 Resurse:     În limita bugetului aprobat
 Termen:      Semestrul I 2012 şi semestrial
 Surse de verificare: Raport autoevaluare iniţial elaborat şi transmis
                      Secretariatului tehnic al SNA

 Nivel:       Măsura 1.1.2
 Descriere:   Intensificarea activităţilor de implementare a sistemelor de
              control intern/managerial la ordonatorii principali de credite ai
              bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat şi
              bugetului oricărui fond special, incluzând instituţiile publice
              din subordine*1)
 Indicatori:  Nr. procedurilor elaborate
              Nr. de funcţii sensibile inventariate
              Nr. de riscuri identificate, evaluate şi înregistrate în Registrul
              riscurilor
              Gradul de conformitate a sistemului de control intern/managerial
              la data de 31.12.20...
 Riscuri:     Neevaluarea aprofundată a tuturor standardelor de control
              intern/managerial
 Responsabil: Conducerea instituţiei publice
 Resurse:     În limita bugetului aprobat
 Termen:      Măsură cu caracter permanent şi evaluare semestrială
 Surse de verificare: Programul de dezvoltare a sistemului de control
                      intern/managerial aprobat
                      Proceduri aprobate
                      Proces de inventariere a funcţiilor sensibile finalizat
                      Registrul riscurilor completat
                      Raport asupra sistemului de control intern/managerial la
                      data de 31.12.20...
------------
    *1) Standardele de control intern/managerial sunt elaborate în baza Ordonanţei Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial şi controlul financiar preventiv, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial, cuprinzând standardele de control intern/managerial la entităţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 449 din 5 iulie 2011.

 Nivel:       Măsura 1.1.3
 Descriere:   Introducerea treptată la nivelul instituţiilor publice a unei
              metodologii unitare de evaluare a riscurilor de corupţie ca
              premisă pentru dezvoltarea planurilor interne de integritate
 Indicatori:  Minimum 3 instituţii selectate pentru testarea metodologiei de
              evaluare a riscurilor
              Implementarea integrală a etapelor ciclului de evaluare în cel
              puţin 3 instituţii publice
              Nr. şi tipul de riscuri identificate
              Nr. şi tipul de măsuri preventive adoptate
 Riscuri:     Resurse umane insuficiente pentru derularea evaluării
 Responsabil: Instituţiile publice în colaborare cu MAI - DGA şi MJ
              Cooperare cu MAI - ANFP
 Resurse:     În limita bugetului aprobat
 Termen:      Semestrul I 2013
 Surse de verificare: Sinteză raport final privind rezultatele testării
                      metodologiei de evaluare a riscurilor de corupţie
                      Planuri de integritate elaborate şi adoptate de către
                      cele 3 instituţii
                      Proiect de act normativ de aprobare a metodologiei ca
                      instrument obligatoriu

 Nivel:       Măsura 1.1.4
 Descriere:   Implementarea Codului de conduită pentru evitarea situaţiilor
              de incompatibilitate şi conflict de interese de către personalul
              implicat în gestionarea programelor finanţate din fonduri
              comunitare nerambursabile postaderare
 Indicatori:  Componenta de formare a formatorilor şi diseminare a prevederilor
              codului către destinatari
              Raportările semestriale potrivit anexei nr. 1 la hotărâre
 Riscuri:     Resurse financiare insuficiente pentru componenta de formare a
              formatorilor/diseminare
 Responsabil: MAEur
 Resurse:     În limita bugetului aprobat
 Termen:      Măsură cu caracter permanent evaluată semestrial
 Surse de verificare: Autoevaluarea prevăzută la măsura 1.1.1
                      Site-ul MAEur

 Nivel:       Măsura 1.1.5
 Descriere:   Consolidarea statutului şi a rolului consilierului de etică
 Indicatori:  Recomandări formulate pentru consolidarea statutului şi rolului
              consilierului de etică
              Nr. de amendamente privind cadrul normativ în vigoare propuse şi
              adoptate
              Nr. de consilieri de etică desemnaţi
              Stabilirea consilierii de etică drept activitate principală
              Subordonarea ierarhică a consilierului de etică la un nivel
              superior
 Riscuri:     Întârzieri în adoptarea actului normativ
              Resurse financiare insuficiente pentru îndeplinirea activităţii şi
              asigurarea accesului la pregătire profesională
 Responsabil: Secretariatul tehnic al SNA în colaborare cu MAI - ANFP
 Resurse:     În limita bugetului aprobat
 Termen:      2013
 Surse de verificare: Raport de evaluare a instituţiei consilierului etic (parte
                      a sistemului misiuni tematice din cadrul sistemului de
                      monitorizare SNA)
                      Statistica furnizată în procesul de autoevaluare prevăzută
                      la măsura 1.1.1
                      Act normativ adoptat

 Nivel:       Măsura 1.1.6
 Descriere:   Operaţionalizarea de sisteme telefonice de tip call center care să
              faciliteze sesizarea iregularităţilor şi a posibilelor fapte de
              corupţie
 Indicatori:  Nr. de soluţii tehnice adoptate la nivelul instituţiilor
              Nr. de sesizări primite
              Nr. de abateri disciplinare/infracţiuni constatate de instituţiile
              competente
 Riscuri:     Nealocarea resurselor umane şi financiare necesare funcţionării
              unui call center
              Sesizări care excedează competenţelor instituţiilor sesizate
 Responsabil: Conducerea instituţiei publice
 Resurse:     În limita bugetului aprobat
 Termen:      Măsură cu caracter permanent evaluată semestrial
 Surse de verificare: Hotărâri ale comisiilor de disciplină/instanţelor
                      judecătoreşti

 Nivel:       Măsura 1.1.7
 Descriere:   Implementarea standardelor internaţionale şi promovarea unui rol
              activ al României în cadrul iniţiativelor regionale şi
              internaţionale anticorupţie
 Indicatori:  Rata implementării recomandărilor organismelor internaţionale la
              care România este parte (GRECO, MCV, Raportul CE, ONU etc.)
              Programe şi strategii regionale şi internaţionale în care sunt
              implicate activ instituţii din România
              Nr. de acţiuni realizate în cooperare cu Academia Internaţională
              Anticorupţie
 Riscuri:     Adoptarea cu întârziere a actelor normative sau măsurilor de ordin
              administrativ recomandate
              Nealocarea resurselor umane şi financiare necesare implicării
              efective în programe internaţionale
 Responsabil: MJ, MAI, MP, ANI şi CSM
 Resurse:     În limita bugetului aprobat
 Termen:      Măsură cu caracter permanent evaluată semestrial
 Surse de verificare: Rapoarte de evaluare independente
                      Rapoarte intermediare sau finale
                      Raport autoevaluare privind implementarea
                      Convenţiei ONU contra corupţiei

    Obiectiv specific 1.2.
    Creşterea transparenţei instituţionale prin sporirea gradului de disponibilitate a datelor publice deschise (open data) puse la dispoziţie de către autorităţile publice

 Nivel:       Măsura 1.2.1
 Descriere:   Îndeplinirea procedurilor de aderare la PGD
 Indicatori:  Plan de acţiune pentru atingerea obiectivelor PGD
              Consultări publice
              Semnarea de către România a Declaraţiei PGD
 Riscuri:     Nealocarea resurselor umane şi financiare necesare implementării
              planului de acţiune
 Responsabil: MAE, MJ, MCSI, MFP
 Resurse:     În limita bugetului aprobat
 Termen:      Martie 2012
 Surse de verificare: Aprobarea de către guvern a Planului de acţiune

 Nivel:       Măsura 1.2.2
 Descriere:   Asigurarea respectării prevederilor privind accesul la informaţii
              de interes public şi a celor privind transparenţa procesului
              decizional
 Indicatori:  Nr. şi tipul de informaţii de interes public publicate din
              proprie iniţiativă
              Rata de răspuns la solicitări de informaţii
              Sancţiuni dispuse pentru încălcarea obligaţiilor de transparenţă
              decizională şi de asigurare a accesului la informaţii de interes
              public prin publicarea acestora din oficiu
              Rata de contestare în instanţă a deciziilor sau măsurilor adoptate
              Rata de implementare a recomandărilor cuprinse în rapoartele
              anuale
 Riscuri:     Acces limitat la paginile de internet
              Durata proceselor
              Neaplicarea sancţiunilor disciplinare pentru nerespectarea
              obligaţiilor legale
 Responsabil: SGG
              Compartimentele pentru relaţii publice sau personale desemnate din
              instituţiile publice
 Resurse:     În limita bugetului aprobat
 Termen:      Măsură cu caracter permanent evaluată semestrial
 Surse de verificare: Site-uri oficiale
                      Statistica furnizată în procesul de autoevaluare prevăzută
                      la măsura 1.1.1
                      Raport de evaluare a cadrului legislativ şi instituţional
                      privind transparenţa (parte a sistemului misiuni tematice
                      din cadrul sistemului de monitorizare SNA)
                      Rapoarte de activitate publicate anual
                      Hotărâri judecătoreşti

 Nivel:       Măsura 1.2.3
 Descriere:   Dezvoltarea soluţiilor de e-guvernare, e-administrare şi
              e-justiţie ca platforme de accesare a serviciilor publice de către
              cetăţeni
 Indicatori:  Platforme dezvoltate
              Nr. de utilizatori
              Frecvenţa utilizării
              Tipul de servicii prestate
 Riscuri:     Nealocarea resurselor necesare
              Acces limitat la internet
 Responsabil: Conducerea instituţiei
              Coordonatorul planului sectorial
 Resurse:     În limita bugetului aprobat
 Termen:      Măsură cu caracter permanent evaluată semestrial
 Surse de verificare: Site oficial
                      Rapoarte de activitate

 Nivel:       Măsura 1.2.4
 Descriere:   Implementarea de proiecte pentru promovarea integrităţii şi bunei
              guvernări în parteneriat cu societatea civilă
 Indicatori:  Protocoale de cooperare
              Nr. de proiecte comune cu organizaţiile neguvernamentale
              care conduc la atingerea obiectivelor SNA
              Nr. de proiecte finanţate conform Legii nr. 350/2005 privind
              regimul finanţărilor nerambursabile din fonduri publice alocate
              pentru activităţi nonprofit de interes general, cu modificările şi
              completările ulterioare
 Riscuri:     Nealocarea resurselor necesare
 Responsabil: Conducerea instituţiei
              Coordonatorul planului sectorial
 Resurse:     În limita bugetului aprobat
 Termen:      Măsură cu caracter permanent evaluată semestrial
 Surse de verificare: Rapoarte şi informări publice
                      Publicaţii

 Nivel:       Măsura 1.2.5
 Descriere:   Îmbunătăţirea strategiilor de comunicare pe teme anticorupţie cu
              accent pe gestionarea relaţiilor cu publicul şi mass-media
 Indicatori:  Nr. de comunicate de presă
              Nr. de răspunsuri la solicitările mass-mediei
              Nr. de emisiuni
 Riscuri:     Caracter formal al documentului
              Nealocarea resurselor necesare
 Responsabil: Conducerea instituţiei
              Coordonatorul planului sectorial
 Resurse:     În limita bugetului aprobat
 Termen:      Măsură cu caracter permanent evaluată semestrial
 Surse de verificare: Strategii de comunicare actualizate

    Obiectiv specific 1.3
    Consolidarea integrităţii şi transparenţei sistemului judiciar prin promovarea măsurilor anticorupţie şi a standardelor etice profesionale

 Nivel:       Măsura 1.3.1
 Descriere:   Implementarea strategiei de integritate în sistemul judiciar
 Indicatori:  Nr. de obiective îndeplinite
              Bune practici dezvoltate
              Transmiterea spre Secretariatul tehnic al SNA a rapoartelor
              periodice de progres
              Participarea la mecanismul de monitorizare al SNA
              (şedinţe-platformă, reuniuni de coordonare semestrială, misiuni de
              evaluare)
 Riscuri:     Caracter formal al documentului
              Nealocarea resurselor necesare
              Nivel scăzut de participare şi implicarea a reprezentanţilor
              instanţelor şi parchetelor
 Responsabil: CSM, ÎCCJ, MP, instanţe şi parchete
 Resurse:     În limita bugetului aprobat
 Termen:      Măsură cu caracter permanent evaluată semestrial
 Surse de verificare: Decizii CSM privind evaluarea şi actualizarea
                      Strategiei
                      Rapoarte periodice de progres
                      Raport de evaluare şi de conformitate GRECO în cadrul
                      rundei IV - "Prevenirea corupţiei în ceea ce priveşte
                      membrii Parlamentului şi în rândul judecătorilor şi
                      al procurorilor"

 Nivel:       Măsura 1.3.2
 Descriere:   Reformarea sistemului disciplinar judiciar prin consolidarea
              rolului şi statutului Inspecţiei Judiciare
 Indicatori:  Operaţionalizarea inspecţiei judiciare în baza noului cadru
              normativ
              Resursele financiare şi umane alocate
              Nr. de sesizări
              Nr. şi tip de sancţiuni dispuse
              Rata confirmării/infirmării de către instanţa judecătorească, pe
              tipuri de abateri
 Riscuri:     Nealocarea resurselor necesare operaţionalizării inspecţiei
              judiciare
 Responsabil: MJ şi CSM
 Resurse:     În limita bugetului aprobat
 Termen:      Semestrul I 2012
 Surse de verificare: Adoptarea proiectului de lege pentru modificarea şi
                      completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul
                      judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 317/2004
                      privind Consiliul Superior al Magistraturii

 Nivel:       Măsura 1.3.3
 Descriere:   Cooperarea în domeniul integrităţii cu organizaţiile şi
              instituţiile reprezentative ale profesiilor juridice şi conexe
 Indicatori:  Nr. de întruniri şi consultări
              Nr. de riscuri identificate
              Nr. de măsuri preventive adoptate
              Concluzii şi recomandări formulate
              Nr. şi tip abateri disciplinare
              Nr. şi tip de sancţiuni dispuse
              Rata confirmării/infirmării de către instanţa judecătorească
              pe tipuri de abateri
 Riscuri:     Nivel scăzut de participare şi implicarea a reprezentanţilor
              profesiilor juridice şi conexe
 Responsabil: MJ şi CSM în cooperare cu instituţiile reprezentative ale
              profesiilor juridice şi conexe
 Resurse:     În limita bugetului aprobat
 Termen:      Măsură cu caracter permanent evaluată semestrial
 Surse de verificare: Rapoarte şi informări publice
                      Minute întâlniri
                      Statistici privind răspunderea disciplinară

 Nivel:       Măsura 1.3.4
 Descriere:   Elaborarea, aprobarea şi implementarea unui plan de acţiune unitar
              pentru promovarea integrităţii la nivelul instituţiilor publice
              implicate în buna funcţionare a justiţiei ca serviciu public
 Indicatori:  Nr. de întruniri şi consultări
              Nr. de riscuri identificate
              Nr. de măsuri preventive adoptate
              Concluzii şi recomandări formulate
 Riscuri:     Întârzieri în adoptarea planului sectorial
 Responsabil: MJ şi unităţile subordonate
 Resurse:     În limita bugetului aprobat
 Termen:      Semestrul I 2012
              După adoptare, măsură cu caracter permanent evaluată semestrial
 Surse de verificare: Plan sectorial adoptat
                      Rapoarte de progres

    Obiectiv specific 1.4
    Creşterea transparenţei finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale

 Nivel:       Măsura 1.4.1
 Descriere:   Completarea cadrului legislativ privind finanţarea partidelor
              recomandărilor GRECO politice şi a campaniilor electorale, în
              concordanţă cu Recomandările GRECO*2), având în vedere, printre
              altele:
              - introducerea obligaţiei partidelor politice de a transmite
              situaţiile financiare centralizate către AEP şi de a face publice
              variante rezumate adecvate;
              - stabilirea obligaţiei legale ca toate donaţiile să fie
              înregistrate şi incluse în documentele contabile ale partidelor
              politice şi ale participanţilor la campaniile electorale;
              introducerea obligaţiei legale ca toate donaţiile ce depăşesc un
              anumit plafon să fie făcute prin sistemul bancar;
              - introducerea cerinţei legale ca situaţiile anuale ale partidelor
              să fie supuse auditării independente înainte de depunerea lor;
              - primirea de către AEP a întregii responsabilităţi privind
              monitorizarea conformităţii finanţării activităţii partidelor
              politice şi a campaniilor electorale cu Legea nr. 334/2006 privind
              finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor
              electorale, republicată, cu completările ulterioare, şi
              Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi
              completările ulterioare;
              - sancţionarea tuturor încălcărilor Legii nr. 334/2006,
              republicată, cu completările ulterioare, cu pedepse efective,
              proporţionale şi disuasive;
              - extinderea termenului de prescripţie aplicabil încălcărilor
              Legii nr. 334/2006, republicată, cu completările ulterioare
 Indicatori:  Rata implementării recomandărilor GRECO
 Riscuri:     Adoptarea cu întârziere de către Parlament, respectiv de
              către Guvern a modificărilor aduse legislaţiei principale
              şi secundare
              Alocare bugetară întârziată
 Responsabil: AEP
              Guvern/Parlament
              ANI
              CC
              ANAF
 Resurse:     Suplimentarea bugetului AEP cu suma de 44,5 mii lei la
              titlul VII "Alte transferuri" pentru implementarea
              proiectului "Asistenţă pentru AEP şi administraţia publică
              locală din România pentru implementarea celor mai bune
              practici în managementul proceselor electorale"
 Termen:      30 iunie 2012 pentru completarea cadrului legislativ
              Semestrul I 2012 pentru suplimentarea bugetului
 Surse de verificare: Acte normative adoptate
                      Raport conformitate al GRECO
------------
    *2) Recomandările au fost formulate în rapoartele de evaluare a României, din cadrul celei de-a treia runde de evaluare GRECO, cu privire la incriminările faptelor de corupţie şi transparenţa finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale. Cele două rapoarte au fost adoptate în cadrul celei de-a 49-a reuniuni plenare GRECO, ce a avut loc în perioada 29 noiembrie - 3 decembrie 2010.

 Nivel:       Măsura 1.4.2
 Descriere:   Creşterea capacităţii administrative de control a AEP prin
              asigurarea resurselor necesare
 Indicatori:  Resursele financiare şi umane alocate
              Nr. de sesizări
              Nr. şi tip de sancţiuni dispuse
              Rata confirmării/infirmării de către instanţa judecătorească
 Riscuri:     Lipsa alocării bugetare corespunzătoare
 Responsabil: Guvernul, prin MFP
 Resurse:     Suplimentarea schemei de personal a Departamentului de Control al
              Finanţării Partidelor Politice cu 11 posturi
              Suplimentarea bugetului AEP cu suma de 345.358 de lei la titlul 10
              "Cheltuieli de personal"
 Termen:      Semestrul I 2012
 Surse de verificare: Rapoarte şi informări publice

 Nivel:       Măsura 1.4.3
 Descriere:   Organizarea periodică de către AEP a unor sesiuni de formare
              pentru reprezentanţii partidelor politice
 Indicatori:  Nr. de evenimente
              Nr. de participanţi
              Concluzii şi recomandări formulate
 Riscuri:     Lipsa alocării bugetare corespunzătoare
 Responsabil: AEP
 Resurse:     Suplimentarea schemei de personal a Departamentului de Control al
              Finanţării Partidelor Politice cu 11 posturi
              Suplimentarea bugetului AEP cu suma de 345.358 de lei la titlul
              "Cheltuieli de personal"
 Termen:      Cu ocazia fiecărui scrutin şi semestrial
 Surse de verificare: Rapoarte şi informări publice
                      Minute ale întâlnirilor

 Nivel:       Măsura 1.4.4
 Descriere:   Asigurarea publicităţii surselor de finanţare a activităţii
              partidelor politice şi a cheltuielilor efectuate
 Indicatori:  Nr. de sesizări
              Nr. de sancţiuni
 Riscuri:     Lipsa alocării bugetare corespunzătoare
 Responsabil: AEP
 Resurse:     Suplimentarea schemei de personal a Departamentului de Control al
              Finanţării Partidelor Politice cu 11 posturi
              Suplimentarea bugetului AEP cu suma de 345.358 de lei la titlul
              "Cheltuieli de personal"
 Termen:      Anual
 Surse de verificare: Rapoarte disponibile public

 Nivel:       Măsura 1.4.5
 Descriere:   Stabilirea şi aplicarea unor norme maximale privind afişajul
              electoral stradal
 Indicatori:  Criterii clare privind afişajul
              Nr. de sesizări
              Nr. de sancţiuni
 Riscuri:     Adoptarea cu întârziere de către Parlament, respectiv de către
              Guvern a modificărilor aduse legislaţiei principale şi secundare
              Lipsa alocării bugetare corespunzătoare
 Responsabil: AEP
              Guvern/Parlament
 Resurse:     Suplimentarea schemei de personal a Departamentului de Control al
              Finanţării Partidelor Politice cu 11 posturi Suplimentarea
              bugetului AEP cu suma de 345.358 de lei la titlul "Cheltuieli
              de personal"
 Termen:      Septembrie 2012
 Surse de verificare: Acte normative adoptate
                      Rapoarte disponibile public
                      Rapoarte furnizate
                      AEP de partide
                      Acte de control AEP
                      Contracte furnizate
                      AEP de către partide
                      Nr. de autorizări pentru afişaj

 Nivel:       Măsura 1.4.6
 Descriere:   Aplicarea de sancţiuni disuasive pentru oferirea de
              cadouri/foloase materiale în schimbul voturilor
 Indicatori:  Nr. de sesizări
              Nr. de sancţiuni
              Tipul de sancţiuni
              Sesiuni de formare profesională pentru depistarea, investigarea
              şi soluţionarea cauzelor de mită electorală
 Riscuri:     Dificultatea depistării, investigării şi sancţionării mitei
              electorale
 Responsabil: AEP/MP/ÎCCJ
 Resurse:     În limita bugetului aprobat
 Termen:      Pe durata campaniilor electorale
 Surse de verificare: Rapoarte disponibile public
                      Plângeri penale
                      Rechizitorii
                      Hotărâri de condamnare

    Obiectiv specific 1.5
    Consolidarea integrităţii în rândul membrilor Parlamentului

 Nivel:       Măsura 1.5.1
 Descriere:   Modificarea regulamentelor Camerei Deputaţilor şi Senatului şi a
              altor acte normative în materie, în sensul de a pune pe ordinea de
              zi a primei şedinţe în plen cererile de ridicare a imunităţii
              parlamentarilor şi soluţionarea acestor cereri în termen de cel
              mult 72 de ore
 Indicatori:  Durata procedurilor de soluţionare a cererilor de ridicare a
              imunităţii
 Riscuri:     Întârzieri în adoptarea modificărilor legislative
 Responsabil: Parlamentul României
 Resurse:     În limita bugetului aprobat
 Termen:      Semestrul I 2012
 Surse de verificare: Acte normative adoptate de cele două Camere
                      Decizii ale Camerelor
                      Raport CE MCV

 Nivel:       Măsura 1.5.2
 Descriere:   Reglementarea interdicţiei pentru avocaţii parlamentari de a da
              consultanţă sau a reprezenta în orice fel autorităţi publice ori
              entităţi economico-financiare cu capital majoritar de stat
 Indicatori:  Amendamente propuse şi adoptate de Parlament
 Riscuri:     Întârzieri în adoptarea modificărilor legislative
 Responsabil: Parlamentul României
 Resurse:     În limita bugetului aprobat
 Termen:      Semestrul I 2012
 Surse de verificare: Act normativ adoptat de Parlament
                      Raport CE MCV

 Nivel:       Măsura 1.5.3
 Descriere:   Pregătirea evaluării României în cadrul rundei a IV-a GRECO -
              "Prevenirea corupţiei în ceea ce priveşte membrii Parlamentului şi
              în rândul judecătorilor şi al procurorilor"
 Indicatori:  Chestionar de evaluare completat
              Raport de evaluare GRECO adoptat
 Riscuri:     Neadoptarea măsurilor supuse evaluării
 Responsabil: Parlamentul României
              Guvernul României prin Ministerul Justiţiei (coordonator naţional
              problematica GRECO)
 Resurse:     În limita bugetului aprobat
 Termen:      2012 - 2014
 Surse de verificare: Raport de evaluare şi de conformitate GRECO

 Nivel:       Măsura 1.5.4
 Descriere:   Adoptarea codului etic al membrilor Parlamentului
 Indicatori:  Nr. de încălcări norme etice
              Nr. şi tip de sancţiuni dispuse
 Riscuri:     Adoptarea cu întârziere a codului
 Responsabil: Parlamentul României
 Resurse:     În limita bugetului aprobat
 Termen:      2012
 Surse de verificare: Analiză a bunelor practici europene şi internaţionale
                      Cod adoptat
                      Raport de evaluare şi de conformitate GRECO

 Nivel:       Măsura 1.5.5
 Descriere:   Organizarea de seminare, consultări şi dezbateri publice periodice
              pentru diseminarea bunelor practici privind integritatea în rândul
              parlamentarilor şi creşterea încrederii cetăţenilor
 Indicatori:  Nr. de evenimente publice
              Nr. de participanţi din partea societăţii civile
              Nr. de bune practici identificate
 Riscuri:     Nivel scăzut de participare şi implicarea a membrilor
              Parlamentului
 Responsabil: Parlamentul României
 Resurse:     În limita bugetului aprobat
              Programe internaţionale dezvoltate de reţelele anticorupţie ale
              parlamentelor (de exemplu, GOPAC)
 Termen:      Măsură cu caracter permanent evaluată semestrial
 Surse de verificare: Informări publice, conferinţe de presă
                      Minute ale întâlnirilor

    Obiectiv specific 1.6
    Creşterea eficienţei mecanismelor de prevenire a corupţiei în materia achiziţiilor publice

 Nivel:       Măsura 1.6.1
 Descriere:   Prevenirea conflictelor de interese în gestionarea fondurilor
              publice prin:
              1. Continuarea dezvoltării măsurilor de prevenire a conflictului
              de interese, elaborate şi adoptate de ANRMAP, care vizează:
              - combaterea interferenţei şi manifestării, în cadrul procedurilor
              de achiziţii publice, a intereselor comune dintre persoane ce
              deţin funcţii de decizie în cadrul autorităţii contractante
              şi ofertanţi/candidaţi/ofertanţi asociaţi/subcontractaţi,
              participanţi la procedurile în discuţie;
              - constatarea nulităţii absolute a contractelor de achiziţie
              publică, contractelor de concesiune de lucrări publice şi a
              contractelor de concesiune de servicii, încheiate cu încălcarea
              regulilor de evitare a conflictului de interese.
              2. Continuarea derulării Protocolului încheiat de ANRMAP cu ANI,
              în scopul de a monitoriza şi sancţiona conflictele de interese
              sesizate.
              3. Includerea ca prevedere obligatorie în modelele de contracte de
              achiziţie publică, de concesiune de lucrări publice şi de
              concesiune de servicii a unei clauze în sensul art. 70 din
              Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea
              contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune
              de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii,
              aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu
              modificările şi completările ulterioare.
              4. Gestionarea conflictelor de interese în cadrul personalului
              ANRMAP (reglementat de
              Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, aprobată cu
              modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările
              şi completările ulterioare, Ordinul ANRMAP nr. 107/2009 pentru
              aprobarea Regulamentului privind supravegherea modului de
              atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor de
              concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de
              servicii, cu modificările ulterioare, şi prevederile
              Hotărârii Guvernului nr. 801/2011 pentru modificarea şi
              completarea Hotărârii Guvernului nr. 525/2007 privind organizarea
              şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi
              Monitorizarea Achiziţiilor Publice)
 Indicatori:  Nr. de sesizări de la ANI şi/sau de la alte instituţii
              Nr. şi tipul de sancţiuni dispuse (amenzi şi avertismente)
              Nr. de acţiuni în instanţă pentru constatarea nulităţii absolute a
              contractului/contractelor de achiziţie publică, concesiune de
              lucrări publice, concesiune de servicii pentru conflict de
              interese
              Nr. documentaţiilor de atribuire respinse de la publicare de către
              ANRMAP pentru nesolicitarea/necompletarea declaraţiei privind
              neîncadrarea în prevederile art. 69^1 din Ordonanţa de urgenţă a
              Guvernului nr. 34/2006, aprobată cu modificări şi completări prin
              Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare,
              referitor la conflictul de interese, precum şi pentru
              necompletarea listei cu persoanele cu funcţie de decizie din
              cadrul autorităţii contractante
 Riscuri:     Dificultăţi practice de implementare a unei soluţii comune de
              schimb al informaţiilor între instituţiile implicate
 Responsabil: ANRMAP, ANI, ONRC, DEPABD, Consiliul Concurenţei
 Resurse:     Este necesară suplimentarea personalului cu atribuţii de control
              ex-ante din cadrul ANRMAP, din cadrul serviciului juridic şi
              alocarea de fonduri suplimentare
 Termen:      Decembrie 2012
 Surse de verificare: Dosarul achiziţiei
                      Documentaţiile de atribuire trimise spre publicare în SEAP

 Nivel:       Măsura 1.6.2
 Descriere:   Extinderea atribuţiilor de verificare şi control ale ANRMAP
              Suplimentarea personalului ANRMAP cu atribuţii de verificare şi
              control (60 de posturi)
 Indicatori:  Resursele financiare şi umane alocate
              Rata validării documentaţiilor de atribuire supuse verificării
              ex-ante a ANRMAP
 Riscuri:     Gradul insuficient de asimilare a normelor legale în materia
              achiziţiilor publice de către autorităţile contractante
              Riscuri practice legate de dificultatea schimbului de informaţii
              în mod eficient dintre instituţiile implicate
 Responsabil: ANRMAP
 Resurse:     Este necesară suplimentarea personalului cu atribuţii de control
              ex-ante şi ex-post din cadrul ANRMAP (60 de posturi) şi
              alocarea de fonduri suplimentare
 Termen:      2012
 Surse de verificare: Rata validării documentaţiilor de atribuire supuse
                      verificării ex-ante a ANRMAP

 Nivel:       Măsura 1.6.3
 Descriere:   Scăderea substanţială a numărului de nereguli şi contestaţii,
              fluidizarea ratei de absorbţie a fondurilor comunitare şi
              eficienta utilizare a fondurilor publice prin:
              - coordonarea procesului de elaborare a unor documentaţii standard
              pentru achiziţii publice în sectoarele transport, energie şi
              mediu;
              - activitatea de evaluare ex-ante a ANRMAP, care constă în
              evaluarea, înainte de transmiterea spre publicare a
              invitaţiei/anunţului de participare, a conformităţii cu
              legislaţia aplicabilă din domeniul achiziţiilor publice a
              documentaţiilor de atribuire aferente contractelor de achiziţie
              publică care intră sub incidenţa prevederilor
              Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, aprobată cu
              modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările
              şi completările ulterioare, această evaluare nevizând aspectele
              tehnice ale caietului de sarcini;
              - standardizarea cerinţelor de calificare printr-un ordin al
              preşedintelui ANRMAP.
 Indicatori:  Nr. şi tipul sancţiunilor dispuse (avertismente şi amenzi)
              Nr. de documentaţii acceptate pentru publicare de către ANRMAP în
              activitatea de verificare ex-ante
              Acţiuni de supraveghere şi control ex-post
              Nr. de sesizări
              Nr. de contestaţii
 Riscuri:     Gradul insuficient de asimilare a normelor legale în materia
              achiziţiilor publice de către autorităţile contractante
              Întârzieri în procesul de elaborare a documentaţiilor
              standardizate de către partenerii JASPERS
 Responsabil: ANRMAP, JASPERS
 Resurse:     În limita bugetului aprobat
 Termen:      Semestrul I 2012
 Surse de verificare: Nr. şi tipul sancţiunilor dispuse (avertismente şi amenzi)
                      Nr. de documentaţii acceptate pentru publicare de către
                      ANRMAP în activitatea de verificare ex-ante
                      Acţiuni de supraveghere şi control ex-post
                      Nr. sesizări
                      Nr. contestaţii

 Nivel:       Măsura 1.6.4
 Descriere:   Identificarea punctelor deficitare ale SEAP şi remedierea acestora
              în colaborare cu MCSI, în scopul:
              - optimizării activităţii de monitorizare a datelor despre
              achiziţiile publice efectuate, în vederea verificării respectării
              regulilor de publicitate în domeniu şi a reducerii substanţiale a
              numărului de proceduri care sunt afectate din cauza nerespectării
              acestor reguli;
              - optimizarea activităţii de evaluare ex-ante şi de control
              ex-post a ANRMAP asupra procedurilor de achiziţii publice,
              datorită unei monitorizări mai eficiente a SEAP realizate prin
              dezvoltarea acestui sistem.
 Indicatori:  Funcţionalităţi tehnice dezvoltate în cadrul SEAP
              Celeritatea procedurii de verificare (fluxul operaţional în
              activitatea de verificare ex-ante)
              Monitorizări ale informaţiilor disponibile în SEAP
              Statistici generate pe baza raportărilor din SEAP
              Nr. de sesizări
 Riscuri:     Întârzieri în procesul de optimizare a SEAP
 Responsabil: MCSI
              ANRMAP
 Resurse:     Resurse financiare pentru optimizarea şi dezvoltarea unor noi
              facilităţi în SEAP
 Termen:      Iunie 2012
 Surse de verificare: Funcţionalităţi tehnice dezvoltate în cadrul SEAP
                      Celeritatea procedurii de verificare (fluxul operaţional
                      în activitatea de verificare ex-ante)
                      Monitorizări ale informaţiilor disponibile în SEAP
                      Statistici generate pe baza raportărilor din SEAP
                      Nr. de sesizări

 Nivel:       Măsura 1.6.5
 Descriere:   Sistematizarea legislaţiei, procedurilor şi a materialelor
              cu caracter de îndrumare în materia achiziţiilor publice şi
              diseminarea largă la nivelul instituţiilor publice şi al
              companiilor
 Indicatori:  Nr. de contestaţii depuse la CNSC
              Nr. de decizii ale instanţelor de judecată care modifică/anulează
              decizii ale CNSC
 Riscuri:     Dificultăţi legate de schimbul de informaţii dintre instituţiile
              implicate
 Responsabil: ANRMAP, CNSC, MJ
 Resurse:     Este necesară suplimentarea personalului ANRMAP cu atribuţii în
              monitorizarea deciziilor CNSC şi din Serviciul juridic
 Termen:      Decembrie 2012
 Surse de verificare: Decizii CNSC
                      Hotărâri ale instanţelor de judecată

 Nivel:       Măsura 1.6.6
 Descriere:   Constituirea unei baze de date cu companiile care şi-au executat
              necorespunzător contractele din fonduri publice
 Indicatori:  Nr. de documente constatatoare negative
 Riscuri:     Dificultăţi în delimitarea cazurilor de executare
              necorespunzătoare a contractului şi cazurile în care aceasta se
              datorează existenţei unui conflict de interese (de exemplu,
              favorizarea unui operator economic care nu are capacitatea de a
              executa contractul în condiţiile cerute)
 Responsabil: ANRMAP
 Resurse:     În limita bugetului aprobat
 Termen:      Decembrie 2012
 Surse de verificare: Documente constatatoare transmise ANRMAP

 Nivel:       Măsura 1.6.7
 Descriere:   Organizarea periodică de cursuri de formare profesională
              multidisciplinară pentru promovarea bunelor practici naţionale şi
              internaţionale în materia achiziţiilor publice
 Indicatori:  Nr. de activităţi comune de formare profesională
              Nr. anual de cursanţi la cursurile de specialitate organizate
              Nr. şi tipul de bune practici identificate şi diseminate
              Gradul de preluare a bunelor practici
              Introducerea în programele de formare profesională a unui accent
              deosebit pe aspecte precum identificarea prejudiciilor generate de
              achiziţionarea unor produse la preţ mai mare decât preţul pieţei
              sau a unor produse de calitate inferioară celor solicitate ori a
              unor produse a căror achiziţionare nu era necesară
 Riscuri:     Nivel scăzut de participare şi implicare a reprezentanţilor
              instituţiilor implicate
 Responsabil: PÎCCJ
              ÎCCJ
              DNA
              ANRMAP
              ANI
              UCVAP
              CNSC
              MJ
              CSM - INM
 Resurse:     În limita bugetului aprobat instituţiilor implicate
 Termen:      Semestrial
 Surse de verificare: Agenda cursurilor
                      Minuta
                      Rapoarte prezentate
                      Ghiduri elaborate pentru facilitarea delimitării
                      încălcărilor de natură administrativă de cele de natură
                      penală în domeniul achiziţiilor publice

 Nivel:       Măsura 1.6.8
 Descriere:   Analizarea practicii judiciare în materie de achiziţii publice
              şi evaziune fiscală, analiză utilă pentru unificarea practicii,
              inclusiv prin promovarea recursurilor în interesul legii
 Indicatori:  Nr. de hotărâri definitive contradictorii analizate
              Nr. de recursuri în interesul legii promovate
 Riscuri:     -
 Responsabil: PÎCCJ, MJ
 Resurse:     În limita bugetelor aprobate pentru instituţiile implicate
 Termen:      Măsură cu caracter permanent şi evaluare semestrială
 Surse de verificare: Recursuri în interesul legii promovate

    Obiectiv specific 1.7
    Promovarea unui mediu de afaceri concurenţial, corect şi integru

 Nivel:       Măsura 1.7.1
 Descriere:   Implementarea standardelor OCDE, UE, ONU în prevenirea corupţiei
              în sectorul privat, prin:
              - continuarea demersurilor de dobândire a statutului de
              membru cu drepturi depline al Grupului de lucru privind lupta
              împotriva corupţiei în tranzacţiile internaţionale al OCDE şi
              subsecvent de aderare la Convenţia OCDE privind lupta împotriva
              corupţiei în tranzacţiile internaţionale;
              - două reuniuni anuale cu mediul de afaceri pe tema corupţiei în
              sectorul privat;
              - diseminarea în rândul comunităţii de afaceri a standardelor
              internaţionale în materia prevenirii corupţiei în sectorul privat;
              - evaluarea anuală a gradului de aplicare a legislaţiei naţionale
              privind corupţia în sectorul privat.
 Indicatori:  Gradul de implementare a standardelor şi principiilor OCDE, UE,
              ONU de etică în afaceri
              Recomandări ale Grupului de lucru privind lupta împotriva
              corupţiei în tranzacţiile internaţionale al OCDE
              Proiecte/Activităţi de promovare a integrităţii în afaceri
              Măsuri legislative şi instituţionale de promovare a integrităţii
              în afaceri
              Rata criminalităţii în sectorul privat
 Riscuri:     Rezerve ale statelor membre OCDE privind extinderea componenţei
              Grupului de lucru
 Responsabil: MJ şi MECMA în cooperare cu reprezentanţii mediului de afaceri
 Resurse:     În limita bugetelor aprobate pentru instituţiile implicate
              Contribuţie anuală la OCDE (după dobândirea statutului de membru
              al Grupului de lucru)
 Termen:      Măsuri cu caracter permanent şi evaluare semestrială
 Surse de verificare: Rapoarte independente OECD, UE şi ONU
                      Statistică judiciară privind mediul de afaceri
                      Decizii ale Grupului de Lucru privind
                      Lupta împotriva Corupţiei în Tranzacţiile Internaţionale
                      al OCDE
                      Rapoarte şi studii privind corupţia în sectorul privat

 Nivel:       Măsura 1.7.2
 Descriere:   Promovarea concurenţei loiale şi a politicilor antitrust prin
              identificarea, descurajarea şi sancţionarea înţelegerilor
              anticoncurenţiale:
              - instrumentarea cazurilor de înţelegeri anticoncurenţiale în
              cadrul investigaţiilor deschise prin ordin al preşedintelui
              Consiliului Concurenţei;
              - organizarea de conferinţe/mese rotunde/întâlniri cu mediul de
              afaceri şi alte autorităţi ale statului, în vederea diseminării
              regulilor de concurenţă;
              - modificări legislative menite să consolideze capacitatea
              investigativă a Consiliului Concurenţei, precum:
                   - introducerea posibilităţii ca judecătorul de drepturi şi
                     libertăţi (art. 53, 138 şi următoarele din
                     Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală) să
                     dispună, la cerere sau din oficiu, transmiterea de
                     informaţii obţinute prin mijloace de interceptare
                     electronică sau alte tehnici speciale către Consiliul
                     Concurenţei, prin însuşi actul de autorizare a
                     interceptării atunci când în cauză există indiciile
                     săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 60 din
                     Legea concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările
                     şi completările ulterioare, în vederea folosirii ca probe
                     în cadrul investigaţiilor Consiliului Concurenţei;
                   - instituirea măsurii înlăturării răspunderii penale pentru
                     persoanele fizice care au săvârşit infracţiunea prevăzută
                     de art. 60 din Legea nr. 21/1996, republicată, cu
                     modificările şi completările ulterioare, dar care participă
                     activ la descoperirea şi instrumentarea faptelor
                     anticoncurenţiale la care au participat şi care fac
                     obiectul politicii de clemenţă, implementată de Consiliul
                     Concurenţei, în temeiul art. 51 alin. 3 din aceeaşi lege;
                   - modernizarea Legii nr. 11/1991 privind combaterea
                     concurenţei neloiale, cu modificările şi completările
                     ulterioare
 Indicatori:  Nr. de investigaţii deschise prin ordin al preşedintelui
              Consiliului Concurenţei având ca obiect înţelegeri
              anticoncurenţiale
              Nr. de conferinţe/mese rotunde/întâlniri organizate
              Nr. de investigaţii finalizate prin decizii ale Plenului
              Consiliului Concurenţei având ca obiect înţelegeri
              anticoncurenţiale
              Nr. de plângeri/sesizări/petiţii soluţionate privind înţelegeri
              anticoncurenţiale
              Nr. de cazuri soluţionate în temeiul Legii privind combaterea
              concurenţei neloiale nr. 11/1991, cu modificările şi completările
              ulterioare
              Propuneri de lege ferenda înaintate de Consiliul Concurenţei către
              instituţiile având drept de iniţiativă legislativă
 Riscuri:     Neadoptarea propunerilor legislative formulate de Consiliul
              Concurenţei
              Personal de specialitate insuficient
 Responsabil: Consiliul Concurenţei
 Resurse:     Resurse umane: angajarea a 10 inspectori de concurenţă
 Termen:      Măsuri cu caracter permanent şi evaluare semestrială
 Surse de verificare: Ordine ale preşedintelui Consiliului Concurenţei (de
                      declanşare de investigaţii)
                      Broşuri/Reviste de profil elaborate de Consiliul
                      Concurenţei
                      Decizii ale Plenului/Comisiei Consiliului Concurenţei
                      Raportul anual al Consiliului Concurenţei
                      Raportări semestriale (la cerere) către Platforma de
                      cooperare a autorităţilor independente şi a instituţiilor
                      anticorupţie

 Nivel:       Măsura 1.7.3
 Descriere:   Realizarea schimbului de bune practici în implementarea
              programelor de integritate între mediul privat şi sectorul public
 Indicatori:  Bune practici identificate
              Nr. de activităţi comune de formare profesională
              Gradul de preluare a bunelor practici
 Riscuri:     Nivel scăzut de participare şi implicare a reprezentanţilor din
              sectorul public şi mediul de afaceri
 Responsabil: MJ, prin platforma de cooperare cu mediul de afaceri
              În parteneriat cu Consiliul Investitorilor Străini
 Resurse:     În limita bugetelor aprobate pentru instituţiile implicate
 Termen:      Măsuri cu caracter permanent şi evaluare semestrială
 Surse de verificare: Rapoarte şi informări publice
                      Minute întâlniri

 Nivel:       Măsura 1.7.4
 Descriere:   Organizarea de consultări publice periodice între reprezentanţii
              sectorului public şi mediul de afaceri cu privire la agenda
              naţională anticorupţie şi politicile publice cu impact asupra
              activităţii economice
 Indicatori:  Nr. de întruniri/acţiuni de cooperare
              Nr. de proiecte de politici publice sau de acte normative supuse
              dezbaterii şi consultării
              Nr. şi tipul de sesizări formulate
              Nr. şi tipul de soluţii identificate
 Riscuri:     Nivel scăzut de participare şi implicare a reprezentanţilor
              mediului de afaceri
              Consultarea cu întârziere a mediului de afaceri
 Responsabil: MJ şi MECMA prin platforma de cooperare cu mediul de afaceri
              În parteneriat cu Consiliul Investitorilor Străini
 Resurse:     În limita bugetelor aprobate pentru instituţiile implicate
 Termen:      Măsuri cu caracter permanent şi evaluare semestrială
 Surse de verificare: Rapoarte şi informări publice
                      Politici publice sau acte normative adoptate
                      Minute întâlniri

 Nivel:       Măsura 1.7.5
 Descriere:   Diseminarea politicilor şi programelor antimită dezvoltate la
              nivelul companiilor inclusiv prin aducerea acestora la cunoştinţa
              posibililor contractori şi furnizori şi solicitarea respectării
              unor standarde echivalente
 Indicatori:  Nr. şi tip de măsuri antimită
              Grad de preluare a măsurilor antimită la nivelul mediului de
              afaceri
              Nr. şi tip de campanii de promovare a integrităţii în afaceri
 Riscuri:     Nivel scăzut de participare şi implicare a reprezentanţilor
              mediului de afaceri
 Responsabil: MJ prin platforma de cooperare cu mediul de afaceri
              În parteneriat cu Consiliul Investitorilor Străini
 Resurse:     În limita bugetelor aprobate pentru instituţiile implicate
 Termen:      Măsuri cu caracter permanent şi evaluare semestrială
 Surse de verificare: Politici şi programe anticorupţie dezvoltate
                      Standarde dezvoltate şi preluate de mediul de afaceri

    Obiectiv specific 1.8
    Consolidarea integrităţii, eficienţei şi transparenţei la nivelul administraţiei publice locale

 Nivel:       Măsura 1.8.1
 Descriere:   Simplificarea procedurilor administrative pentru eliberarea
              certificatelor şi autorizaţiilor
 Indicatori:  Nr. de proceduri simplificate
              Durata procedurii
              Costurile reduse
              Nr. de certificate şi autorizaţii emise trimestrial
 Riscuri:     Întârzieri în adoptarea de acte normative, norme metodologice şi
              proceduri
 Responsabil: Autorităţile administraţiei publice locale
              Prefectul
 Resurse:     În limita bugetului aprobat
 Termen:      Măsuri cu caracter permanent şi evaluare semestrială
 Surse de verificare: Acte normative adoptate
                      Norme metodologice şi proceduri adoptate

 Nivel:       Măsura 1.8.2
 Descriere:   Instituirea de standarde de cost şi bune practici privind
              principalele procese de lucru specifice administraţiei publice
              locale
 Indicatori:  Standarde de cost identificate
              Bune practici identificate
 Riscuri:     Întârzieri în adoptarea de acte normative care să stabilească
              standarde de cost
 Responsabil: MJ şi MAI prin Platforma de cooperare cu administraţia publică
              locală în cooperare cu structurile asociative ale administraţiei
              publice locale din România
 Resurse:     În limita bugetului aprobat
 Termen:      2013
 Surse de verificare: Acte normative care stabilesc standardele de cost

 Nivel:       Măsura 1.8.3
 Descriere:   Adecvarea structurilor organizatorice prin raportare la
              standardele de cost şi populaţia deservită
 Indicatori:  Nr. şi tipul de măsuri organizatorice adoptate
 Riscuri:     Întârzieri în adoptarea de acte normative
 Responsabil: MJ şi MAI prin Platforma de cooperare cu administraţia publică
              locală în cooperare cu structurile asociative ale administraţiei
              publice locale din România
 Resurse:     În limita bugetului aprobat instituţiilor implicate
 Termen:      2013
 Surse de verificare: Acte normative adoptate

 Nivel:       Măsura 1.8.4
 Descriere:   Organizarea de consultări/dezbateri publice periodice în plan
              local pentru promovarea bunelor practici anticorupţie la nivelul
              administraţiei publice locale şi creşterea încrederii cetăţenilor
 Indicatori:  Nr. de evenimente publice
              Nr. de instituţii publice şi organizaţii ale societăţii civile
              reprezentate
              Nr. şi tipul de concluzii
              Nr. şi tipul de sesizări şi nereguli transmise cu ocazia
              evenimentelor şi măsurile adoptate
 Riscuri:     Nivel scăzut de participare şi implicare a reprezentanţilor
              administraţiei publice locale
 Responsabil: Primarii, preşedinţii consiliilor judeţene, prefecţii, structurile
              asociative ale administraţiei publice locale din România, MP, MAI,
              MJ
 Resurse:     În limita bugetului aprobat instituţiilor implicate
 Termen:      Măsuri cu caracter permanent şi evaluare semestrială
 Surse de verificare: Minute ale întâlnirilor
                      Chestionare de evaluare
                      Rapoarte de participare
                      Evaluări postparticipare

 Nivel:       Măsura 1.8.5
 Descriere:   Elaborarea şi diseminarea unui studiu diagnostic privind
              fenomenul corupţiei din administraţia publică locală*3)
 Indicatori:  Nr. şi tipuri de instituţii cuprinse în studiu
              Nr. şi tipuri de riscuri şi vulnerabilităţi instituţionale
              identificate
              Nr. şi tipuri de recomandări
              Evaluarea gradului de implicare a societăţii civile în
              monitorizarea exerciţiului bugetar
 Riscuri:     Blocarea activităţii firmei contractate pentru cercetarea
              sociologică
              Eşantionarea greşită a grupului-ţintă
 Responsabil: MAI prin UCRAP, în colaborare cu DGA şi autorităţile
              administraţiei publice locale din România, MP şi MJ
 Resurse:     2.076.906,60 lei fără TVA
              (1.765.370,61 lei, valoare eligibilă nerambursabilă FSE, şi
              311.535,99 lei, cofinanţare eligibilă de la MAI)
 Termen:      Semestrul I 2012
 Surse de verificare: Cazuistica judiciară
                      Carta publicată şi diseminată
------------
     *3) Obiective cuprinse în proiectul "Studiu diagnostic privind fenomenul corupţiei în administraţia publică locală", cofinanţat de Fondul Social European prin Programul operaţional "Dezvoltarea capacităţii administrative" - axa prioritară 1, domeniul major de intervenţie 1.2 "Creşterea responsabilităţii administraţiei publice". Proiectul este implementat de MAI prin UCRAP.

 Nivel:       Măsura 1.8.6
 Descriere:   Dezvoltarea reţelelor de elaborare şi evaluare a politicilor
              publice anticorupţie de la nivel teritorial/local după modelul
              grupurilor de acţiune anticorupţie*4)
 Indicatori:  Nr. de întâlniri
              Nr. de participanţi
              Nr. şi gradul de implicare a reprezentanţilor societăţii civile în
              activitatea grupurilor
              Nr. de politici anticorupţie elaborate/evaluate
              Nr. de recomandări/stadiul implementării
 Riscuri:     Nivel scăzut de participare şi implicare a reprezentanţilor
              administraţiei publice locale
 Responsabil: Primarii, preşedinţii consiliilor judeţene, prefecţii, structurile
              asociative ale administraţiei publice locale din România, MP, MAI,
              MJ, societatea civilă
 Resurse:     În limita bugetului aprobat instituţiilor implicate
              Programe cu finanţare internaţională
 Termen:      Măsuri cu caracter permanent şi evaluare semestrială
 Surse de verificare: Rapoarte publice
                      Conferinţe de presă
------------
    *4) În cadrul Strategiei naţionale anticorupţie 2008 - 2010, în cooperarea dintre MAI şi Centrul Naţional pentru Integritate, au fost înfiinţate grupurile de acţiune anticorupţie, care reunesc reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei publice locale şi ai serviciilor descentralizate.

    OBIECTIV GENERAL 2 - CREŞTEREA GRADULUI DE EDUCAŢIE ANTICORUPŢIE

    Obiectiv specific 2.1
    Dezvoltarea componentei anticorupţie a curriculumului de formare continuă pentru personalul propriu al instituţiilor publice

 Nivel:       Măsura 2.1.1
 Descriere:   Asigurarea participării propriilor angajaţi la cursuri periodice
              privind normele etice şi de conduită
 Indicatori:  Nr. de angajaţi care au participat la cursuri de pregătire
              Nr. şi tipul de teme incluse în programul de formare
 Riscuri:     Programa cursurilor neadaptată profilului participanţilor
              Tratarea cu superficialitate a participării la sesiunile de
              formare profesională
 Responsabil: Conducerea instituţiei
 Resurse:     În limita bugetului aprobat instituţiilor implicate
              Programe cu finanţare internaţională
 Termen:      Anual
 Surse de verificare: Chestionare de evaluare ale cursurilor
                      Rapoarte de participare
                      Evaluări postparticipare

 Nivel:       Măsura 2.1.2
 Descriere:   Introducerea în tematica de formare profesională a modulelor pe
              tema integrităţii
 Indicatori:  Nr. şi tipul de teme introduse în programă
              Nr. de exerciţii practice incluse în programă
 Riscuri:     Număr insuficient de formatori
 Responsabil: MAI - ANFP în cooperare cu Secretariatul tehnic al SNA şi
              instituţiile cu atribuţii în prevenirea şi combaterea corupţiei
 Resurse:     În limita bugetului aprobat instituţiilor implicate
              Programe cu finanţare internaţională
 Termen:      Trimestrul I 2012
 Surse de verificare: Inventar programe de formare existente
                      Selecţie teme relevante
                      Programe standard dezvoltate

 Nivel:       Măsura 2.1.3
 Descriere:   Elaborarea şi diseminarea de ghiduri şi materiale cu caracter
              informativ privind riscurile şi consecinţele faptelor de corupţie
              sau incidentelor de integritate
 Indicatori:  Nr. şi tipul de materiale informative elaborate/diseminate
 Riscuri:     Resurse financiare insuficiente
 Responsabil: MAI - ANFP în cooperare cu Secretariatul tehnic al SNA şi
              instituţiile cu atribuţii în prevenirea şi combaterea corupţiei
 Resurse:     În limita bugetului aprobat instituţiilor implicate
              Programe cu finanţare internaţională
 Termen:      Activitate cu caracter permanent şi evaluare semestrială
 Surse de verificare: Ghiduri, manuale publicate

    Obiectiv specific 2.2
    Creşterea gradului de informare a publicului cu privire la impactul fenomenului de corupţie

 Nivel:       Măsura 2.2.1
 Descriere:   Organizarea la nivel naţional şi local a dezbaterilor publice
              anticorupţie
 Indicatori:  Nr. de dezbateri publice
              Nr. de participanţi
              Nr. de recomandări şi concluzii
 Riscuri:     Nivel scăzut de participare şi implicare a reprezentanţilor
              instituţiilor publice
              Nereprezentativitatea participanţilor la dezbaterile organizate
 Responsabil: MECTS, inspectorate şcolare, universităţi, în cooperare cu
              Secretariatul tehnic al SNA şi instituţiile cu atribuţii în
              prevenirea şi combaterea corupţiei
 Resurse:     Finanţare pentru dezbateri naţionale prin proiectul FSE*5)
              "Prevenirea corupţiei în educaţie prin informare, formare şi
              responsabilizare"
 Termen:      Semestrul I 2012 şi semestrial
 Surse de verificare: Agenda eveniment
                      Rapoarte prezentate
                      Minute
                      Rapoarte de participare
                      Evaluări postparticipare
------------
    *5) Proiectul FSE "Prevenirea corupţiei în educaţie prin informare, formare şi responsabilizare" dispune de un buget de 14.101.005,77 lei fără TVA (din care o sumă eligibilă de 11.985.854,90 lei şi o cofinanţare de 2.115.150,87 lei)

 Nivel:       Măsura 2.2.2
 Descriere:   Introducerea tematicii anticorupţie în cadrul activităţilor
              extracurriculare şi al programelor şcolare (promovarea unei
              discipline opţionale în cadrul CDŞ - curriculum la decizia
              şcolii - din ariile curriculare Om şi societate şi Consiliere şi
              orientare)
 Indicatori:  Nr. de proiecte/programe
              Evoluţia percepţiei privind corupţia
 Riscuri:     Număr insuficient de formatori
              Reducerea numărului de ore de şcoală/săptămână
 Responsabil: MECTS (inspectorate şcolare, universităţi)
 Resurse:     În limita bugetului aprobat instituţiilor implicate
              Programe cu finanţare internaţională
 Termen:      Anual
 Surse de verificare: Tematica activităţilor extracurriculare modificată
                      Disciplină opţională promovată
                      Act normativ adoptat pentru aprobarea programei
                      disciplinei opţionale
                      Sondaje de opinie

 Nivel:       Măsura 2.2.3
 Descriere:   Desfăşurarea de campanii naţionale şi locale pentru promovarea
              unui comportament de recunoaştere şi respingere a corupţiei,
              inclusiv prin parteneriate şcoală - comunitate - familie
 Indicatori:  Nr. şi tip de activităţi/campanii desfăşurate
              Gradul de implicare a celor 3 segmente
              Nr. de parteneriate
              Evoluţia percepţiei privind corupţia
 Riscuri:     Nivel scăzut de participare şi implicare a reprezentanţilor celor
              3 segmente vizate
 Responsabil: MECTS (inspectorate şcolare, universităţi) în cooperare cu
              Secretariatul tehnic al SNA şi instituţiile cu atribuţii în
              prevenirea şi combaterea corupţiei
 Resurse:     Cofinanţare prin proiectul FSE "Prevenirea corupţiei în educaţie
              prin informare, formare şi responsabilizare" şi prin alte proiecte
              cu finanţare externă
 Termen:      Activitate cu caracter permanent şi evaluare semestrială
 Surse de verificare: Materiale de informare
                      Sondaje de opinie
                      Evaluări postparticipare
                      Rapoarte

 Nivel:       Măsura 2.2.4
 Descriere:   Iniţierea şi derularea de proiecte comune cu organizaţii
              neguvernamentale specializate în domeniul anticorupţie
 Indicatori:  Nr. şi tipul de activităţi/proiecte/programe organizate în
              parteneriat
              Nr. de protocoale
 Riscuri:     Resurse financiare insuficiente
 Responsabil: MECTS (inspectorate şcolare, universităţi) şi ONG în cooperare
              cu Secretariatul tehnic al SNA şi instituţiile cu atribuţii în
              prevenirea şi combaterea corupţiei
 Resurse:     Proiecte cu finanţare externă
 Termen:      Activitate cu caracter permanent şi evaluare semestrială
 Surse de verificare: Protocoale de parteneriat semnate
                      Rapoarte periodice de monitorizare şi evaluare a
                      proiectelor

 Nivel:       Măsura 2.2.5
 Descriere:   Elaborarea de ghiduri metodologice privind prevenirea corupţiei în
              educaţie
 Indicatori:  Nr. de ghiduri publicate
 Riscuri:     Expertiză insuficientă
 Responsabil: MECTS şi parteneri
 Resurse:     Finanţare prin proiectul FSE "Prevenirea corupţiei în educaţie
              prin informare, formare şi responsabilizare" (Proiectul PCE)
 Termen:      2013
 Surse de verificare: Rapoarte periodice de monitorizare şi evaluare a
                      proiectului "Prevenirea corupţiei în educaţie prin
                      informare, formare şi responsabilizare" (Proiectul PCE)

 Nivel:       Măsura 2.2.6
 Descriere:   Realizarea unui portal şi a unei baze de date pentru sesizări on
              line şi mecanisme instituţionale de verificare
 Indicatori:  Portal funcţionabil
              Bază de date operaţională
 Riscuri:     Sustenabilitatea portalului şi a bazei de date după finalizarea
              Proiectului PCE
 Responsabil: MECTS şi parteneri
 Resurse:     Finanţare prin Proiectul PCE
 Termen:      2013
 Surse de verificare: Rapoarte periodice de monitorizare şi evaluare a
                      Proiectului PCE

 Nivel:       Măsura 2.2.7
 Descriere:   Formarea de cadre didactice şi personal din administraţia
              publică în domeniul anticorupţie în educaţie
 Indicatori:  Nr. de persoane formate (directori şi membri ai consiliilor de
              administraţie, funcţionari publici, personal contractual)
 Riscuri:     Lipsa de continuitate în diseminarea informaţiilor
 Responsabil: MECTS şi parteneri
 Resurse:     Finanţare prin Proiectul PCE
 Termen:      2013
 Surse de verificare: Rapoarte periodice de monitorizare şi evaluare a
                      Proiectului PCE

    OBIECTIV GENERAL 3 - COMBATEREA CORUPŢIEI PRIN MĂSURI ADMINISTRATIVE ŞI PENALE

    Obiectiv specific 3.1
    Continuarea progreselor deja înregistrate în procesul de investigare cu imparţialitate şi soluţionare de către instanţe a faptelor de mare corupţie şi la nivel local (BM 3 şi 4)

 Nivel:       Măsura 3.1.1
 Descriere:   Asigurarea stabilităţii şi predictibilităţii cadrului legislativ
              material şi procesual penal anticorupţie
 Indicatori:  Nr. de proiecte de acte normative anticorupţie elaborate de MJ cu
              consultarea DNA şi PÎCCJ
              Nr. de propuneri formulate de DNA şi PÎCCJ preluate în forma
              finală a actului normativ
              Nr. de avize emise de MJ pentru proiectele legislative elaborate
              de alţi iniţiatori
 Riscuri:     Adoptarea de modificări legislative fără consultarea DNA şi PÎCCJ
 Responsabil: MJ şi Parlament
 Resurse:     În limita bugetului aprobat
 Termen:      Măsură cu caracter permanent şi evaluare semestrială
 Surse de verificare: Acte normative anticorupţie adoptate
                      Articole de presă
                      Evaluări independente

 Nivel:       Măsura 3.1.2
 Descriere:   Continuarea efectuării de investigaţii profesioniste şi imparţiale
              în cazurile de competenţa DNA
 Indicatori:  Complexitatea şi relevanţa, din punctul de vedere al competenţei
              stabilite de lege a DNA, a cauzelor soluţionate
              Date statistice privind calitatea actelor de urmărire penală, date
              statistice privind durata rezonabilă a urmăririi penale
              Evoluţia nr. de dosare per procuror şi per secţie/serviciu
              teritorial
              Date statistice privind măsurile asigurătorii luate în vederea
              recuperării prejudiciului şi confiscării produsului infracţional
              Nr. de indicatori statistici privind hotărârile pronunţate de
              instanţe în dosarele DNA în anul precedent
              Nr. de confirmări acte în instanţă
              Nr. de infirmări acte în instanţă
 Riscuri:     -
 Responsabil: DNA
 Resurse:     În limita bugetului aprobat
 Termen:      Măsură cu caracter permanent şi evaluare semestrială
 Surse de verificare: Raport anual
                      Conferinţă anuală
                      Comunicate de presă, articole de presă
                      Evaluări independente

 Nivel:       Măsura 3.1.3
 Descriere:   Adoptarea de măsuri manageriale pentru judecarea într-un termen
              rezonabil a dosarelor de mare corupţie la nivelul tuturor
              instanţelor de judecată competente
 Indicatori:  Spaţii necesare desfăşurării activităţii ÎCCJ
              Studii semestriale privind individualizarea cauzelor de corupţie
              Recomandări privind individualizarea pedepselor pentru
              infracţiunile de corupţie
              Durata cauzelor DNA aflate pe rolul instanţelor de judecată
              Nr. proceselor penale încetate ca urmare a intervenţiei
              prescripţiei extinctive a răspunderii penale
 Riscuri:     Resurse alocate insuficiente
 Responsabil: ÎCCJ şi celelalte instanţe judecătoreşti competente
 Resurse:     În limita bugetului aprobat
 Termen:      Activitate cu caracter permanent şi evaluare semestrială
 Surse de verificare: Hotărârile definitive pronunţate în cauzele DNA

 Nivel:       Măsura 3.1.4
 Descriere:   Continuarea implementării strategiilor de combatere a corupţiei la
              nivel local elaborate de PÎCCJ
 Indicatori:  Nr. de rechizitorii
              Nr. de sesizări din oficiu
              Calitatea persoanelor cercetate
              Soluţiile dispuse de instanţă
 Riscuri:     -
 Responsabil: PÎCCJ, parchetele teritoriale
 Resurse:     În limita bugetului aprobat
 Termen:      Activitate cu caracter permanent şi evaluare semestrială
 Surse de verificare: Raport anual

 Nivel:       Măsura 3.1.5
 Descriere:   Transmiterea de către instanţele de judecată în format electronic
              a hotărârilor de judecată definitive pronunţate în dosarele de
              competenţa DNA şi publicarea acestora pe site-ul DNA, cu
              respectarea regulilor privind protecţia datelor personale
 Indicatori:  Nr. de hotărâri definitive de condamnare pronunţate de instanţe în
              cauzele promovate de DNA
 Riscuri:     Netransmiterea de către instanţe a hotărârilor în e-format
 Responsabil: DNA, curţile de apel, ÎCCJ
 Resurse:     În limita bugetului aprobat
 Termen:      Activitate cu caracter permanent şi evaluare semestrială
 Surse de verificare: Site-ul DNA
                      Raport anual

 Nivel:       Măsura 3.1.6
 Descriere:   Realizarea unor analize privind evoluţia fenomenului corupţiei
              prin utilizarea datelor statistice anuale privind activitatea DNA,
              PÎCCJ, DGA şi DIF
 Indicatori:  Nr. de riscuri şi vulnerabilităţi identificate
              Nr. şi tipul de recomandări formulate
              Gradul de implementare a recomandărilor
 Riscuri:     Date statistice necorelate
 Responsabil: DNA, PÎCCJ, DGA şi DIF, în cooperare cu Secretariatul tehnic
              al SNA
 Resurse:     În limita bugetului aprobat
 Termen:      Semestrul I - anual
 Surse de verificare: Raport anual

 Nivel:       Măsura 3.1.7
 Descriere:   Consolidarea transparenţei, a cooperării interinstituţionale şi
              internaţionale
 Indicatori:  Nr. de dezbateri publice cu participarea societăţii civile şi
              mass-mediei
              Nr. de conferinţe de presă
              Nr. şi tipul de informaţii publicate/diseminate
              Nr. de reuniuni internaţionale
              Nr. de intervenţii ale reprezentanţilor instituţiilor anticorupţie
 Riscuri:     Nealocarea resurselor umane şi financiare necesare implicării
              efective în programe internaţionale
 Responsabil: DNA, PÎCCJ, DGA
 Resurse:     În limita bugetului aprobat
 Termen:      Activitate cu caracter permanent şi evaluare semestrială
 Surse de verificare: Rapoarte şi informări publice
                      Publicaţii şi materiale informative distribuite

    Obiectiv specific 3.2
    Îmbunătăţirea calitativă şi cantitativă a activităţii de monitorizare şi evaluare a averilor şi a intereselor, astfel încât să se obţină efecte disuasive, care să permită limitarea cazurilor de averi nejustificate, conflicte de interese sau incompatibilităţi (BM 2)

 Nivel:       Măsura 3.2.1
 Descriere:   Monitorizarea (follow-up) parcursului cazurilor ANI înaintate
              instituţiilor/autorităţilor competente (parchete, instanţe de
              judecată, comisii de cercetare a averilor de pe lângă curţile de
              apel, comisii de disciplină)
 Indicatori:  Matrice de raportare "end-to-end" implementată în proporţie de
              100%
              Coordonare şi cooperare activă între ANI şi instituţii/autorităţi
 Riscuri:     -
 Responsabil: ANI
              Instituţii/Autorităţi competente (parchete, instanţe, comisii de
              cercetare a averilor de pe lângă curţile de apel, comisii de
              disciplină)
 Resurse:     Buget ANI
 Termen:      Permanent
 Surse de verificare: Statistici realizate periodic
                      Matricea de raportare a Sistemului informatic de
                      management integrat al declaraţiilor de avere şi de
                      interese

 Nivel:       Măsura 3.2.2
 Descriere:   Consolidarea şi eficientizarea cadrului legislativ privind
              sancţiunile în materia asigurării integrităţii în exercitarea
              funcţiilor publice
 Indicatori:  Modificare legislativă privind modificarea sancţiunilor
              administrative în sensul sporirii caracterului descurajator
 Riscuri:     Refuzul instituţiilor competente implicate de a lua o astfel de
              măsură
 Responsabil: Parlament, Guvern (MJ)
 Resurse:     -
 Termen:      Semestrul I 2012
 Surse de verificare: Propunere legislativă
                      Text de lege

 Nivel:       Măsura 3.2.3
 Descriere:   Elaborarea de ghiduri orientative privind procedurile de
              instrumentare a cazurilor de confiscare a averii, pentru
              judecătorii şi procurorii din comisiile de cercetare a averii de
              pe lângă curţile de apel
 Indicatori:  Ghiduri şi proceduri elaborate şi diseminate magistraţilor
              Cooperare instituţională proactivă
 Riscuri:     -
 Responsabil: ANI, CSM, instanţe şi parchete
 Resurse:     -
 Termen:      Semestrul I 2012
 Surse de verificare: Ghiduri şi proceduri
                      Rapoarte de activitate
                      Informări publice

 Nivel:       Măsura 3.2.4
 Descriere:   Dezvoltarea, consolidarea şi implementarea activităţilor cuprinse
              în protocoalele de colaborare (cu valoare operaţională optimă) cu
              instituţii şi autorităţi publice, monitorizarea periodică a
              îndeplinirii lor
 Indicatori:  Protocoale de colaborare cu valoare operaţională optimă încheiate
              şi cu alte instituţii implicate în procesul asigurării
              integrităţii în spaţiul public
              Obiective aferente protocoalelor de colaborare îndeplinite
 Riscuri:     Imposibilitatea îndeplinirii tuturor obiectivelor şi măsurilor din
              protocoalele de colaborare
 Responsabil: ANI
              Parteneri instituţionali
 Resurse:     Buget ANI
              Buget parteneri instituţionali
 Termen:      Permanent
 Surse de verificare: Rapoarte de activitate
                      Documente semnate
                      Comunicate de presă

 Nivel:       Măsura 3.2.5
 Descriere:   Realizarea de către autorităţile administrative şi judiciare a
              unei evidenţe a sancţiunilor în ceea ce priveşte
              incompatibilităţile, conflictele de interese şi confiscarea
              bunurilor a căror provenienţă nu poate fi justificată ca urmare a
              constatărilor ANI
 Indicatori:  Sancţiuni disuasive, aplicate în termenul legal de către comisiile
              de disciplină în cazul incompatibilităţilor şi a conflictelor de
              interese
              Bunuri şi averi nejustificate confiscate
 Riscuri:     Tergiversarea cauzelor în justiţie
              Tergiversarea cauzelor în cadrul comisiilor de disciplină
 Responsabil: ANI, autorităţi/instituţii administrative şi judiciare
 Resurse:     -
 Termen:      Începutul anului 2012
              Permanent
 Surse de verificare: Matrice de raportare "end-to-end"
                      Rapoarte MCV - BM 2
                      Rapoarte de activitate

 Nivel:       Măsura 3.2.6
 Descriere:   Reducerea timpilor de soluţionare a dosarelor prin utilizarea
              soluţiilor informatice
 Indicatori:  Produse hardware destinate simplificării procedurii de completare,
              arhivare şi analiză automată a documentelor, achiziţionate,
              livrate şi instalate
              Proces îmbunătăţit de completare a declaraţiilor de avere şi de
              interese
              Proceduri de lucru îmbunătăţite
              Proces de evaluare îmbunătăţit
 Riscuri:     Perioada mare de timp destinată aprobării proiectului finanţat
              prin fonduri structurale
 Responsabil: ANI
              Furnizor de servicii IT
 Resurse:     Buget aprobat prin Fondul Social European - (PO DCA) - Proiectul
              "Servicii publice eficiente prin simplificarea procedurii de
              completare, arhivare şi analiză a documentelor în cadrul Agenţiei
              Naţionale de Integritate şi facilitarea accesului electronic la
              informaţii de interes public"
 Termen:      Trimestrul I 2012 şi semestrial
 Surse de verificare: Rapoarte de activitate ale Agenţiei
                      Rapoarte MCV - BM2
                      Raportul de audit extern al managementului ANI

   Obiectiv specific 3.3
   Asigurarea protecţiei efective a intereselor financiare ale UE în România, prin mijloace legislative, operaţionale şi informaţionale specifice (BM 4)

 Nivel:       Măsura 3.3.1
 Descriere:   Creşterea transparenţei privind beneficiarii sumelor provenite de
              la UE, precum şi a acţiunilor întreprinse de instituţiile cu
              atribuţii operaţionale în protecţia intereselor financiare ale UE
              în România
 Indicatori:  Punct unic de contact desemnat prin măsuri
              administrative/legislative
              Proceduri de lucru stabilite prin măsuri
              administrative/legislative
              Număr de protocoale de colaborare încheiate
              Sinteze trimestriale elaborate
 Riscuri:     Imposibilitatea asigurării finanţării conceperii şi funcţionării
              site-ului
              Colaborare defectuoasă din partea instituţiilor implicate în
              gestionarea fondurilor europene
 Responsabil: Principalele instituţii implicate în gestionarea fondurilor
              europene sub coordonarea DLAF
 Resurse:     În limita bugetului aprobat
              Resurse umane: personalul DLAF şi al instituţiilor responsabile
 Termen:      Semestrul I 2014
 Surse de verificare: Website funcţional
                      Evoluţia impactului neregulilor

 Nivel:       Măsura 3.3.2
 Descriere:   Protejarea intereselor financiare ale UE prin mijloace specifice
              puterii legislative şi judecătoreşti şi familiarizarea
              reprezentanţilor acestora cu iniţiativele europene în domeniu
 Indicatori:  Două sesiuni de pregătire organizate
 Riscuri:     Imposibilitatea asigurării finanţării pentru desfăşurarea
              sesiunilor şi a publicării materialelor necesare
 Responsabil: DLAF
 Resurse:     În limita bugetului aprobat
              Resurse umane: personalul DLAF, OLAF, DNA
 Termen:      Semestrul II 2013
 Surse de verificare: Raportul anual DLAF

    Obiectiv specific 3.4
    Consolidarea mecanismelor de control administrativ

 Nivel:       Măsura 3.4.1
 Descriere:   Evaluarea sistemului sancţiunilor administrative şi a
              implementării lor
 Indicatori:  Nr. şi tipul de abateri disciplinare
              Nr. şi tipul de sancţiuni dispuse
 Riscuri:     -
 Responsabil: Secretariatul tehnic al SNA
 Resurse:     În limita bugetului aprobat
 Termen:      2013
 Surse de verificare: Studiu publicat

 Nivel:       Măsura 3.4.2
 Descriere:   Analiza la nivel naţional a performanţei sistemului de evaluare
              profesională în administraţia publică centrală şi locală
 Indicatori:  Nr. şi tipul de standarde profesionale evaluate
              Nr. şi tipuri de criterii avute în vedere
              Nr. de contestaţii vizând evaluarea profesională
 Riscuri:     -
 Responsabil: Secretariatul tehnic al SNA
 Resurse:     În limita bugetului aprobat
 Termen:      2013
 Surse de verificare: Studiu publicat

 Nivel:       Măsura 3.4.3
 Descriere:   Consolidarea autonomiei operaţionale a structurilor de control
              intern şi audit şi conştientizarea factorilor de decizie de la
              nivelul instituţiilor implicate cu privire la rolul sistemelor de
              control intern/managerial
 Indicatori:  Nr. de angajaţi raportat la volumul de activitate
              Resurse materiale alocate
              Nr. de recomandări formulate/implementate
 Riscuri:     Resurse umane şi financiare insuficiente
 Responsabil: Conducerea instituţiei publice
              Şef corp control
              Şef structură audit intern
 Resurse:     În limita bugetului aprobat
 Termen:      Măsură cu caracter permanent evaluată semestrial
 Surse de verificare: Rapoarte anuale de activitate

 Nivel:       Măsura 3.4.4
 Descriere:   Intensificarea cooperării cu organele judiciare prin valorificarea
              rezultatelor activităţilor de audit şi control intern
 Indicatori:  Nr. de sesizări transmise organelor judiciare
              Nr. de sesizări confirmate prin trimiteri în judecată şi
              condamnări definitive
              Nr. activităţi de formare profesională comune
 Riscuri:     -
 Responsabil: Conducerea instituţiei publice
              Şef corp control
              Şef structură audit intern
              CC
              MP
              CSM-INM
 Resurse:     În limita bugetului aprobat
 Termen:      Măsură cu caracter permanent evaluată semestrial
 Surse de verificare: Rapoarte anuale de activitate
                      Protocoale de cooperare
                      Statistică judiciară

 Nivel:       Măsura 3.4.5
 Descriere:   Introducerea cu titlu experimental în instituţii publice a
              testelor de integritate ca măsură exclusiv administrativă de
              evaluare a respectării standardelor etice
 Indicatori:  Nr. de instituţii care introduc testul de integritate
              Sesiuni de formare profesională
              Nr. de teste efectuate
              Nr. şi tipul de sancţiuni disciplinare dispuse
 Riscuri:
 Responsabil: Structurile de integritate/prevenire a corupţiei din instituţiile
              publice în colaborare cu DGA
 Resurse:     În limita bugetului aprobat instituţiilor implicate
 Termen:      Semestrul II 2012
              Cu raport de evaluare în semestrul I 2013
 Surse de verificare: Acte normative care prevăd introducerea testelor de
                      integritate
                      Metodologie de testare a integrităţii adoptată
                      Informarea angajaţilor cu privire la noua măsură de
                      testare a integrităţii

 Nivel:       Măsura 3.4.6
 Descriere:   Aplicarea de sancţiuni disciplinare cu caracter disuasiv pentru
              încălcarea standardelor etice şi de conduită anticorupţie la
              nivelul tuturor funcţiilor şi demnităţilor publice
 Indicatori:  Nr. de sesizări primite
              Nr. de sesizări în curs de soluţionare
              Nr. de sesizări soluţionate
              Nr. şi tipul de sancţiuni dispuse
              Nr. de decizii ale comisiei anulate sau modificate în instanţă
              Nr. de persoane care au săvârşit în mod repetat abateri de la
              normele respective
 Riscuri:     Caracter formal al activităţii comisiilor de disciplină
              Orientarea practicii comisiilor spre cele mai uşoare sancţiuni
 Responsabil: Conducerea instituţiei publice
 Resurse:     În limita bugetului aprobat
 Termen:      Măsură cu caracter permanent evaluată semestrial
 Surse de verificare: Comisie de disciplină operaţională
                      Decizii ale comisiei

 Nivel:       Măsura 3.4.7
 Descriere:   Publicarea periodică a unui raport privind sancţiunile
              disciplinare
 Indicatori:  Nr. de rapoarte publicate
              Nr. de instituţii care transmit contribuţii
 Riscuri:
 Responsabil: Secretariatul tehnic al SNA
 Resurse:     În limita bugetului aprobat
 Termen:      Anual
 Surse de verificare: Raport publicat pe site
                      Autoevaluarea prevăzută la 1.1.1

 Nivel:       Măsura 3.4.8
 Descriere:   Introducerea în competenţa organelor de control a obligaţiei de a
              răspunde într-un mod mai elaborat la întrebările adresate de
              cetăţean şi de a oferi îndrumări adecvate care să depăşească
              nivelul răspunsurilor tip sau a sintagmelor şablon
 Indicatori:  Proceduri şi instrucţiuni interne privind modul de formulare a
              răspunsurilor
              Nr. de plângeri administrative
              Nr. de sesizări ale instanţei determinate de modul de formulare a
              răspunsului
              Gradul de revenire la sesizări, plângeri
 Riscuri:
 Responsabil: Secretariatul tehnic al SNA în cooperare cu instituţiile publice
              cu atribuţii de control
 Resurse:     În limita bugetului aprobat
 Termen:      Semestrul I 2012
 Surse de verificare: Raport publicat

    Obiectiv specific 3.5
    Creşterea gradului de recuperare a produselor infracţiunilor urmând cele mai bune practici din alte state membre UE şi consolidarea practicii judiciare

 Nivel:       Măsura 3.5.1
 Descriere:   Sprijinirea procesului de revizuire a Constituţiei în sensul
              modificării prevederilor art. 44 alin. (8)
 Indicatori:  Modificarea textului din Constituţia României
 Riscuri:     Respingerea de către Parlament a propunerii de modificare a
              art. 44 alin. (8) din Constituţia României, republicată
 Responsabil: Guvernul României
 Resurse:     -
 Termen:      -
 Surse de verificare: Forma finală a proiectului de revizuire

 Nivel:       Măsura 3.5.2
 Descriere:   Adoptarea de către Parlament a celor două proiecte de acte
              normative promovate de MJ privind confiscarea extinsă şi
              valorificarea bunurilor sechestrate înainte de rămânerea
              definitivă a hotărârilor judecătoreşti
 Indicatori:  Proiecte de acte normative adoptate de Parlament
              Recomandări cuprinse în rapoarte Moneyval, GRECO, CE
 Riscuri:     Respingerea de către Parlament a proiectelor de acte normative
 Responsabil: MJ - susţinerea proiectului în Parlament
 Resurse:     -
 Termen:      Semestrul I 2012
 Surse de verificare: Monitorul Oficial al României
                      Raport de evaluare CE MCV
                      Raport de evaluare a implementării
                      Deciziei-cadru 2005/212/JAI a Consiliului din 24 februarie
                      2005 privind confiscarea produselor, a instrumentelor şi a
                      bunurilor având legătură cu infracţiunea

 Nivel:       Măsura 3.5.3
 Descriere:   Iniţierea unui număr mai mare de investigaţii în cazurile de
              spălare de bani ca infracţiune de sine stătătoare
              Vor fi avute în vedere:
              - Stabilirea drept obiectiv prioritar al organelor de urmărire
              penală iniţierea unor investigaţii de spălare a banilor, fără a
              proba fapta premisă
              - Promovarea bunelor practici existente în materia spălării
              banilor
              - Organizarea periodică de reuniuni la nivel tehnic
 Indicatori:  Nr. de trimiteri în judecată
              Nr. de condamnări
              Nr. de achitări şi motivarea
              Nr. de sesiuni de formare profesională pentru poliţişti, procurori
              şi judecători
              Culegeri de practică publicate pe site-ul MP, MJ, INM
              Număr de rapoarte elaborate
              Nr. de proiecte internaţionale
              Nr. de reuniuni de coordonare la nivel strategic şi tehnic
 Riscuri:     Interpretare neunitară a legii speciale în materie
              Practică neunitară
 Responsabil: PÎCCJ în cooperare cu MAI - IGPR - DCCO, ONPCSB, MJ, INM
 Resurse:     În limita bugetelor aprobate instituţiilor implicate
              Proiecte cu finanţare internaţională
 Termen:      Măsură cu caracter permanent şi evaluare semestrială
 Surse de verificare: Rapoarte anuale MP
                      Statistici complete în cazurile de spălare a banilor
                      Hotărâri ale instanţelor

 Nivel:       Măsura 3.5.4
 Descriere:   Consolidarea cooperării în materia identificării bunurilor
              provenite din infracţiuni cu instituţiile similare din UE şi
              reţelele specializate CARIN şi ONU, prin intermediul structurii de
              specialitate din cadrul MJ desemnate ca Oficiu Naţional pentru
              Recuperarea Creanţelor
 Indicatori:  Nr. de cereri de informaţii primite
              Nr. de cereri de informaţii transmise
              Nr. de cereri soluţionate în termenul stabilit de statul
              solicitant
              Conectarea la reţeaua SIENA a EUROPOL
              Nr. de activităţi de cooperare (proiecte de asistenţă, formare
              profesională, studii etc.)
 Riscuri:     Date incomplete cuprinse în evidenţele cadastrale
 Responsabil: MJ
 Resurse:     În limita bugetelor aprobate instituţiilor implicate
              Programe internaţionale în derulare buget 264.532 euro
              Proiecte internaţionale propuse
              Buget 1: 344.266 euro
              Buget 2: 803.613,30 lei
              Buget 3: 14.684 euro
 Termen:      Evaluare intermediară semestrială şi anuală
 Surse de verificare: Raport anual MJ
                      Cereri de cooperare judiciară internaţională
                      Acte normative adoptate pentru consolidarea cooperării
                      interinstituţionale
                      Hotărâri judecătoreşti definitive

 Nivel:       Măsura 3.5.5
 Descriere:   Dezvoltarea unui mecanism integrat de monitorizare a măsurilor
              asigurătorii şi a confiscărilor dispuse în cazul infracţiunilor
              grave, inclusiv cele de corupţie, precum şi stadiul valorificării
              acestor bunuri confiscate
 Indicatori:  Măsuri asigurătorii dispuse
              Nr. de dosare în care s-a dispus confiscarea specială şi cea
              extinsă
              Valoarea confiscărilor dispuse de instanţe şi notificate la ANAF
              Sume de bani recuperate la bugetul de stat
              Sistem operaţional
              Încărcarea automată a datelor statistice de cei care dispun
              măsurile asigurătorii, confiscări, valorificări
              Funcţii complexe de căutare şi analiză comparativă a datelor
              statistice
              Hotărâri judecătoreşti publicate on-line
 Riscuri:     Neasumarea ca obiectiv strategic de către instituţiile implicate
              Proceduri
              Întârzieri în interconectarea resurselor de date statistice
              deţinute de instituţiile implicate
 Responsabil: MJ în cooperare cu MP, MAI, ANAF şi CSM
 Resurse:     În limita bugetelor aprobate instituţiilor implicate
 Termen:      Semestrul II 2012
              După punerea în funcţiune a sistemului (măsură cu evaluare
              intermediară semestrială şi anuală)
 Surse de verificare: Statistica oficială MP
                      Hotărâri definitive
                      Statistica oficială
                      ANAF
                      Raport anual MJ privind recuperarea creanţelor rezultate
                      din infracţiuni
                      Protocol colaborare interinstituţională
                      Soluţie informatică de tip platformă dezvoltată şi
                      accesibilă celor patru instituţii
                      Raport anual publicat de MJ

 Nivel:       Măsura 3.5.6
 Descriere:   Modificarea actelor normative şi procedurilor în vigoare astfel
              încât MFP să poată interveni ca parte civilă în procesele penale
              în care pasivitatea instituţiilor afectează bugetul public
 Indicatori:  Nr. de propuneri de modificări ale actelor normative
 Riscuri:     Întârzieri în promovarea proiectului de act normativ
 Responsabil: MJ în cooperare cu MFP
 Resurse:     În limita bugetelor aprobate instituţiilor implicate
 Termen:      Semestrul II 2012
 Surse de verificare: Analiză legislaţie în vigoare şi drept comparat

 Nivel:       Măsura 3.5.7
 Descriere:   Adoptarea de măsuri legislative şi instituţionale pentru o mai
              bună administrare a bunurilor sechestrate şi confiscate, precum şi
              reutilizarea resurselor obţinute în programe sociale de prevenire
              a criminalităţii
 Indicatori:  Analiză de sistem şi evaluare a bunelor practici europene şi
              internaţionale
              Nr. de propuneri de modificare a actelor normative
              formulate/adoptate
              Operaţionalizarea unei structuri de management a creanţelor
              provenite din infracţiuni
              Bunuri şi sume din confiscări reutilizate în programe sociale şi
              de prevenire a criminalităţii
 Riscuri:     Întârzieri în promovarea proiectului de act normativ
 Responsabil: MJ, PÎCCJ, CSM, ANAF
 Resurse:     În limita bugetelor aprobate instituţiilor implicate
 Termen:      Semestrul II 2012 pentru finalizarea analizei de sistem
              Semestrul II 2013 pentru operaţionalizarea unei structuri de
              management a creanţelor provenite din infracţiuni
 Surse de verificare: Monitorul Oficial al României
                      Statistici oficiale MFP

 Nivel:       Măsura 3.5.8
 Descriere:   Diseminarea bunelor practici în materia identificării, confiscării
              şi valorificării bunurilor provenite din infracţiuni de corupţie
 Indicatori:  Nr. şi tipul de bune practici identificate şi diseminate
              Nr. de procurori judecători şi poliţişti care au acces la bune
              practici
              Nr. şi tipul de instrumente şi metodologii de lucru identificate
              şi diseminate
              Elaborarea şi distribuirea semestrială în rândul practicienilor a
              unei publicaţii de tip newsletter care să cuprindă cazuri
              practice, jurisprudenţă
 Riscuri:     Nivel scăzut de participare şi implicare a reprezentanţilor
              instituţiilor cu atribuţii în materie
 Responsabil: MJ în cooperare cu CSM, PÎCCJ
 Resurse:     În limita bugetelor aprobate instituţiilor implicate
 Termen:      Măsură cu caracter permanent şi evaluare semestrială
 Surse de verificare: Rapoarte şi studii publicate
                      Concluzii ale sesiunilor de formare profesională
                      Newsletter MJ

    OBIECTIV GENERAL 4 - APROBAREA PLANURILOR SECTORIALE ŞI DEZVOLTAREA SISTEMULUI NAŢIONAL DE MONITORIZARE A SNA

    Obiectiv specific 4.1
    Aprobarea planului sectorial şi autoevaluarea periodică a gradului de implementare a legislaţiei naţionale anticorupţie, în special a măsurilor preventive

 Nivel:       Măsura 4.1.1
 Descriere:   Informarea angajaţilor despre procesul de elaborare a planului
              sectorial de integritate
 Indicatori:  Nr. de angajaţi informaţi cu privire la elaborarea planului de
              acţiune
              Modul în care are loc informarea (şedinţă, prin corespondenţă)
              Nr. de contribuţii primite/încorporate
 Riscuri:     Caracter exclusiv formal al informării
              Neparticiparea majorităţii angajaţilor
 Responsabil: Conducerea instituţiei
 Resurse:     În limita bugetului aprobat
 Termen:      30 de zile de la adoptarea SNA
              NOTĂ:
              Pentru instituţiile cu structură descentralizată termenul este de
              45 de zile.
 Surse de verificare: Proces-verbal/Minută

 Nivel:       Măsura 4.1.2
 Descriere:   Identificarea riscurilor şi vulnerabilităţilor specifice
              instituţiei
 Indicatori:  Nr. de riscuri şi vulnerabilităţi inventariate
 Riscuri:     Caracter formal al demersului în absenţa unei metodologii de
              evaluare a riscurilor
 Responsabil: Conducerea instituţiei
              Echipa de evaluare compusă din conducătorii principalelor
              compartimente
 Resurse:     În limita bugetului aprobat
 Termen:      45 de zile de la adoptarea SNA
              NOTĂ:
              Pentru instituţiile cu structură descentralizată termenul este de
              60 de zile.
 Surse de verificare: Raport de evaluare a riscurilor şi vulnerabilităţilor
                      elaborat

 Nivel:       Măsura 4.1.3
 Descriere:   Identificarea măsurilor de remediere a vulnerabilităţilor
              specifice instituţiei
 Indicatori:  Nr. de măsuri de remediere
 Riscuri:     Caracter formal al demersului în absenţa unei metodologii de
              evaluare a riscurilor
 Responsabil: Conducerea instituţiei
              Echipa de evaluare compusă din conducătorii principalelor
              compartimente
 Resurse:     În limita bugetului aprobat
 Termen:      60 de zile de la adoptarea SNA
              NOTĂ:
              Pentru instituţiile cu structură descentralizată termenul este de
              75 de zile
 Surse de verificare: Raport privind măsurile de remediere a vulnerabilităţilor
                      elaborat

 Nivel:       Măsura 4.1.4
 Descriere:   Aprobarea şi distribuirea în cadrul instituţiei a planului
              sectorial şi declaraţiei de aderare la SNA
 Indicatori:  Plan sectorial aprobat
              Nr. de copii distribuite
 Riscuri:     -
 Responsabil: Conducerea instituţiei
              Echipa de evaluare compusă din conducătorii principalelor
              compartimente
 Resurse:     În limita bugetului aprobat
 Termen:      90 de zile de la adoptarea SNA
              NOTĂ:
              Pentru instituţiile cu structură descentralizată termenul nu poate
              depăşi semestrul I 2012.
 Surse de verificare: Decizia de aprobare a planului sectorial
                      Decizia de nominalizare a coordonatorului strategiei
                      sectoriale

    Obiectiv specific 4.2
    Monitorizarea implementării planului sectorial şi participarea la sistemul naţional de monitorizare a SNA

 Nivel:       Măsura 4.2.1
 Descriere:   Adoptarea declaraţiei de aderare la valorile fundamentale,
              principiile, obiectivele şi mecanismul de monitorizare al SNA şi
              comunicarea către Secretariatul tehnic al SNA
 Indicatori:  Menţiuni exprese privind aderarea la:
              - valorile fundamentale
              - principii
              - obiective
              - mecanismul de monitorizare
              Persoane desemnate pentru implementarea strategiei şi a planului
              sectorial
 Riscuri:     -
 Responsabil: Conducerea instituţiei
 Resurse:     În limita bugetului aprobat
 Termen:      90 de zile de la adoptarea SNA
              NOTĂ:
              Pentru instituţiile cu structură descentralizată termenul nu poate
              depăşi semestrul I 2012.
 Surse de verificare: Document adoptat şi transmis Secretariatului tehnic al SNA
                      împreună cu:
                      - planul sectorial
                      - datele de contact ale coordonatorului planului sectorial

 Nivel:       Măsura 4.2.2
 Descriere:   Operaţionalizarea Secretariatului tehnic al SNA
 Indicatori:  Nr. de 10 persoane cu activitate permanentă din care minimum 4 de
              la alte instituţii publice decât MJ
              Nr. de voluntari din partea societăţii civile participanţi la
              activităţi de monitorizare
 Riscuri:     Întârzieri în delegarea la MJ a reprezentanţilor din partea altor
              instituţii publice
 Responsabil: MJ
 Resurse:     În limita bugetului aprobat
              MJ va iniţia un program cu finanţare internaţională pentru
              sprijinirea procesului de monitorizare.
 Termen:      45 de zile de la aprobarea strategiei
 Surse de verificare: Ordin al ministrului justiţiei pentru înfiinţarea
                      Secretariatului tehnic al SNA

 Nivel:       Măsura 4.2.3
 Descriere:   Colectarea datelor pentru stabilirea liniei de bază necesare
              autoevaluării şi comunicarea primului raport către Secretariatul
              tehnic al SNA
 Indicatori:  Date şi informaţii colectate pentru toţi indicatorii cuprinşi în
              inventarul măsurilor preventive prevăzut la măsura 1.1.1
              (anexa nr. 2 la hotărâre)
 Riscuri:     Inexistenţa unui mecanism de colectare sistematică a datelor
              solicitate
              Absenţa procedurilor de lucru
 Responsabil: Coordonatorul planului sectorial
 Resurse:     În limita bugetului aprobat
 Termen:      3 luni de la adoptarea strategiei pentru anul 2011
              Semestrial
 Surse de verificare: Raport de autoevaluare iniţial elaborat şi transmis
                      Secretariatului tehnic al SNA

 Nivel:       Măsura 4.2.4
 Descriere:   Elaborarea, testarea şi aprobarea metodologiei derulării
              activităţilor de monitorizare şi a conceptului de portal SNA
 Indicatori:  Nr. şi tipul de proceduri de monitorizare
              Soft dezvoltat compatibil cu soluţiile IT adoptate sectorial
 Riscuri:     -
 Responsabil: MJ - Secretariatul tehnic al SNA
 Resurse:     În limita bugetului aprobat
              MJ va iniţia un program cu finanţare internaţională pentru
              realizarea portalului SNA.
 Termen:      60 de zile de la adoptarea strategiei 2012 pentru prezentarea la
              nivel de platforme de cooperare şi iniţierea testării
              15 iulie pentru aprobare în cadrul reuniunii de coordonare
              organizate semestrial în coordonarea ministrului justiţiei
 Surse de verificare: Metodologie aprobată
                      Concept portal aprobat

 Nivel:       Măsura 4.2.5
 Descriere:   Contribuţia la elaborarea Raportului naţional anticorupţie
 Indicatori:  Nr. de comunicări către Secretariatul tehnic al SNA
              Preluarea în planul sectorial a măsurilor minimal cuprinse în
              planul SNA
              Colectarea integrală a indicatorilor din inventarul măsurilor
              preventive prevăzut la măsura 1.1.1
 Riscuri:     Transmiterea de date incomplete sau cu întârziere
              Nepreluarea în fişa de post a atribuţiilor de coordonare şi
              monitorizare a planului sectorial
 Responsabil: Coordonatorul planului sectorial
 Resurse:     În limita bugetului aprobat
 Termen:      Iulie pentru raportul intermediar
              Februarie pentru raportul anual
 Surse de verificare: Raport naţional semestrial
                      Raport naţional anual

 Nivel:       Măsura 4.2.6
 Descriere:   Participarea la activităţile de monitorizare ale SNA
 Indicatori:  Nr. de persoane/instituţie participante la lucrările platformelor
              de cooperare
              Nr. de experţi/instituţie participanţi la misiunile tematice de
              evaluare
 Riscuri:     -
 Responsabil: MJ - Secretariatul tehnic al SNA
              Conducerea instituţiei
              Coordonatorul planului sectorial
 Resurse:     În limita bugetului aprobat
 Termen:      Platforme de cooperare - la fiecare două luni
              Reuniuni de coordonare - semestrial în coordonarea ministrului
              justiţiei
              Misiuni tematice de evaluare - semestrial
 Surse de verificare: Liste de participanţi
                      Minute
                      Rapoarte naţionale semestriale şi anuale publicate

                              ---------------"

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu