vineri, 7 septembrie 2012

Fişă / Standard 10 „Monitorizarea performanţelor"


Fişă / Standard 10 „Monitorizarea performanţelor"
1.      Introducere
Scopul acestei fişe este acela de a oferi un sistem de dezvoltare a indicatorilor de performanţă asociaţi obiectivelor entităţii publice.
Obiectivele şi misiunile entităţii publice decurg din programul de guvernare, programele operaţionale sectoriale şi naţionale 2007 - 2013, alte programe, şi trebuie să fie prevăzute în actele normative de constituire, organizare şi funcţionare ale acestora. în primă instanţă, obiectivele ar trebui, să fie abordate în funcţie de rezultatele măsurabile. Este important ca alegerea instrumentelor şi a actorilor potriviţi care execută activităţile, să asigure realizarea integrală a obiectivelor stabilite. Aceasta înseamnă eficacitate (consultaţi fişa/ Standard 7 "Obiective”).
A doua cerinţă este folosirea eficientă a bugetului prin maximizarea relaţiei dintre rezultate şi costurile implicate ( consultaţi fişa/ Standard 11 t!Managementul riscurilor'’).
Pentru a demonstra eficacitatea, sunt necesare si alte mecanisme de control cum ar fi cercetarea şi inspecţia. Pentru a demonstra eficienţa, se procedeaza la analiza rentabilităţii, la audit şi investigarea legalităţii. Aceste evaluări şi auditări folosesc de obicei un grup unitar de indicatori de performanţă, numai accentul este diferit. Eficacitatea este îndreptată spre gradul de îndeplinire a obiectivelor programate, care reprezintă raportul dintre efectul proiectat şi rezultatul efectiv. Eficienţa este îndreptată spre raportul necesar dintre costuri şi venituri.
Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 946/2005, cu modificările şi completările ulterioare, reglementează ansamblul celor 25 de standarde de control intern/managerial.
Standardele de control intern/managerial definesc un minimum de reguli de management, pe care toate entităţile publice trebuie să le urmeze.
Obiectivul standardelor este de a crea un model de control managerial uniform şi coerent. De asemenea, standardele constituie un sistem de referinţă, în raport cu care se evaluează sistemele de control intern, se identifică zonele şi direcţiile de schimbare.
Standardul 10 „Monitorizarea performanţelor’' face parte din secţiunea (elementul - cheie) „Performanţe şi managementul riscului”, element - cheie care subsumează problematica managementului legată de fixarea obiectivelor, planificare (planificarea multianuală), programare (planul de management) şi performanţă (monitorizarea performanţei).
în descrierea standardului (regula definitorie a domeniului de management la care se referă standardul, domeniu fixat prin titlul acestuia) se specifică că entitatea publică asigură, pentru fiecare politică şi activitate, monitorizarea performanţelor, utilizând indicatori cantitativi şi calitativi relevanţi, inclusiv cu privire la economicitate, eficienţă şi eficacitate.
în cerinţele generale ale standardului, care reprezintă direcţiile determinante în care trebuie acţionat în vederea implementării standardului, se precizează că:
      Managementul trebuie să primească, sistematic, raportări asupra desfăşurării activităţii entităţii publice;
      Managementul evaluează performanţele, constatând eventualele abateri de la obiective, fa scopul luării măsurilor corective ce se impun;
       Sistemul de monitorizare a performanţei este influenţat de mărimea entităţii publice şi de natura activităţilor, de modificarea/schimbarea obiectivelor sau/şi a indicatorilor, de modul de acces al salariaţilor la informaţii.
Performanţa şi indicatorii de performanţa reflectă şi măsoară variabile diferite precum timpul sau alte mărimi fizice, ori aparţinând domeniilor: economie, finanţe, calitatea vieţii, etc.
In figura nr. 1 este prezentată schema unui indicator de performanţă:
Figura nr. 1. Schema unui indicator de performanţă, într-o diagramă radială
Ri«i>onst>blllta«e
(«intra ct cezar p« . ofecte ssu ctrtwM )

Acceptare
{generală/
definită)


Dimensiunea timp poate fi definită în două moduri: dinamic sau static. în cazul "dinamic" este vorba de efortul sau deplasarea către un anumit statut nedefinit, precum o societate sigură. în celălalt caz, adica "static", există o perioadă sau o durată în care obiectivul ar trebui să fie realizat, de exemplu perioada în care guvernul reduce delicventa juvenilă.
Dimensiunea unităţi/măsurare are două extreme; absolut şi relativ. Atunci când absolut este o sumă sau o valoare (buget), un număr (delicte/ilegalităţi) şi perioade de transfer faţă de o îmbunătăţire relativă, reducere, creştere, etc.
Dimensiunea fiabilitate este legată de statutul oferit: certificat sau indicativ. Statutul are diferite niveluri de fiabilitate, cu o modificare corespunzătoare a valorii. Spectrul include de la aşteptări, estimări, extrapolări, la respectare parţială şi inventariere şi descoperirea faptului că informaţiile (de obicei cifre/numere) sunt complete, corecte şi exacte şi că, în plus, sunt stabilite de o organizaţie, grup sau persoană acreditată (de exemplu, cadastru, notar, contabil).
Dimensiunea responsabilitate este legată de gradul de influenţare a rezultatelor şi de modul in care responsabilităţile sunt împărţite prin contractare, în ceea ce priveşte efortul sau cerinţele. Efortul este îndreptat spre contribuirea la o unitate sau un proces mai mare în legătură cu care clientul îşi asumă responsabilitatea. Cerinţa va duce la un rezultat sau o contribuţie definită clar.
Definirea unui indicator de performanţă, este esenţială pentru recunoaşterea cuvintelor sau a conceptelor folosite, accepte ca unice. Contează dacă un IP este definit în general sau dacă este o definiţie acceptată legal, ştiinţific sau politic. De exemplu, cuvântul "delicvent" este un termen social, folosit frecvent şi cu interpretări multiple în comparaţie cu termenul "persoană condamnată", un termen juridic definit specific. Dacă într-un lanţ (proces) sunt folosite aceleaşi concepte şi definiţii, acceptarea şi valoarea IP va creşte. O condiţie importantă este folosirea pe scară largă a aceloraşi sisteme de informaţii.
La pregătirea indicatorului de performanţă, scopul şi folosirea indicatorului definesc ce dimensiuni sunt relevante şi ar trebui să fie elaborate. Extrema unei dimensiuni nu este mai bine sau mai de dorit decât cealaltă parte a spectrului, aceasta depinde de scopul şi dorinţele utilizatorului (final). Utilizatorul ar trebui să poată să judece ulterior, în baza unuia sau a mai multor indicatori, dacă obiectivul prestabilit a fost atins.
Documentaţia prezenta, Încearcă să răspundă unor cerinţe de ordin practic, şi oferă entităţilor publice posibilitatea unei abordări specifice a subiectului privind obiectivele. Orientarea este concepută pentru uz general, şi are caracterul unor instrucţiuni uniforme şi practice legate de stabilirea indicatorilor de performanţă asociaţi obiectivelor. Pe scurt, orientarea reprezintă un instrument de sprijin, în efortul managerial de stabilire a indicatorilor de performanţă asociaţi obiectivelor.
Entităţile publice cărora li se aplică Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 946/2005 vor dezvolta fisa prezentată şi vor implementa standardul la care se referă, în funcţie de condiţiile specifice existente la nivelul acestora.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu